Apă pe cometa buclucașă 67P/Churyumov–Gerasimenko. Sursa: esa.int
De vreo jumătate de secol, oamenii caută apă în spațiu. Nu-i vorbă, pe Planeta Albastră e încă suficientă apă, o problemă ar fi eventual găsirea unei soluții ieftine și profitabile în același timp de a transporta din zonele cu surplus în cele uscate rău. Poate încălzirea globală și schimbările climei vor rezolva această chestiune în mod natural. Eu mă întreb acum cât costă apa extraterestră.
Îmi pun această întrebare citind o știre proaspătă pe site-ul Agenției Spațiale Europene: există apă în regiunea Imhotep a Cometei 67P/Churyumov–Gerasimenko! Apă pură și rece, –120ºC. Oare cât ar costa trei cuburi de gheață de pe cometa cu pricina și cât de fabulos ar răci un pahar cu whisky?
La ce e bună apa extraterestră
Cometa buclucașă 67P/Churyumov–Gerasimenko. Sursa: esa.int
Glumesc. Dar întrebarea despre prețul apei extraterestre rămâne. Pentru că oamenii care caută apă în spațiu sunt tot mai preocupați de această problemă, de importanță capitală. Nu, nu au nevoie de cuburi de gheață pentru whisky. Pe de o parte, filozofico-romantică, apa poate înseamnă viață, condiții care favorizează apariția/existența vieții, deci vă dați seama.
Apa, pe de altă parte, poate susține viața, adică eventualele expediții ale oamenilor în spațiu. Dacă navele spațiale vor avea cișmele pe drum, nu va mai fi nevoie să plece de acasă cu rucsacul burdușit cu bidoane, dacă mi-e permisă comparația.
Ca să iei în calcul expediții interplanetare, ai nevoie de resurse. Unele pur și simplu nu pot fi cumpărate cu bani (de exemplu, resursa timp). Altele însă, dacă nu costă prea mult, pot fi luate în calcul. De pildă, cantități impresionante, inepuizabile într-un interval de timp rezonabil. Apa e una din resursele cele mai importante. Pentru băut, dar și pentru cine știe ce propulsii nici măcar atât de SF pe cât par la prima vedere.
Rosetta și cometa 67P/Churyumov–Gerasimenko
Pe cometa 67P/Churyumov–Gerasimenko, regiunea Imhotep, Rosseta a descoperit de jur împrejur, ghețari de zeci de metri grosime alcătuiți din apă pură. În afară de gheață, pe suprafața cometei se află porțiuni ce apar ca fiind pete întunecate, uscate.
Cometa 67P/Churyumov–Gerasimenko are o perioadă orbitală de 6,45 ani, un volum de 21,4 kilometri cubi, temperaturi între -93 C și -46 C (e destul de frig acolo), a fost descoperită prima oară de ruși, în 1969, iar Agenția Spațială Europeană a trimis-o pe Rosseta într-acolo în august 2014. O lună mai târziu, Rosetta intra pe orbita cometei, iar la sfârșitul anului trecut demonstra că a dat de apă extraterestră pură, în stare solidă.
Știu, avem apă și pe Marte. Uneori, și la robinet, acasă.
Călin Hera. PA-uri şi mirări 