De ce ies oamenii la pensie

Femeie în poartă FOTO: Calin Hera

Prima temă a concursului european de proză arhiscurtă: De ce ies oamenii la pensie

Vă aştept textele pe acest blog, la comentarii, până în data de 12 octombrie 2012, ora 10.00.

Pentru context: anul 2012 este Anul european al îmbătrînirii active şi a solidarităţii între generaţii (date de bază aici).

Un studiu interesant, scris de o româncă din Luxemburg, aici.

P.S. M-aş bucura să parcurgeţi bibliografia, dar nu e obligatoriu ;). Un posibil exemplu de text cât de cât la temă e acesta.

Iată PA-urile:

Din tată-n fiu (OTG)

Aşezat în fotoliu, privea tăcut mişcările pendulului de pe perete. Moştenire de la tatăl lui, care îl moştenise şi el la randul său.
Îşi cunoscuse străbunicul, dar amintirile-i dispăruseră. Aflase însă că şi străbunicul obişnuia să aştepte pensia, cufundat în fotoliu, privind pendulul.
“La noi în familie, de generaţii, tradiţia se respectă!” işi spuse mândru.
Furat de gânduri, aţipi.
La patru fix, poştaşul sună la sonerie, dar nimeni nu răspunse.
Murise. Tradiţional, aşteptând pensia…

Stai acasa! (Marian G.)
Oamenii ies la pensie pentru ca, pe masura ce trece timpul, atitudinea celor mai tineri fata de ei se schimba. Ii deranjeaza pe cei cu rezerve (in)finite de energie. Adolescentii isi dau coate daca vad pe unul mai in virsta deschizind usa la supermarket pentru o doamna, fete frumoase se ridica uneori de pe scaunul tramvaiului ca sa-i ofere locul, iar golanii de cartier ii striga din spate cind se chinuie sa numere maruntisul la magazinul de piine: “Hei, mosule, te cauta moartea pe-acasa si tu ne incurci pe aici!”

Strania poveste de viata a domnului Beniamin (dragoselu)

Domnul Beniamin s-a nascut octogenar, cu dureri atroce in piept, undeva pe o strada laturalnica, inconjurat de curiosi si de un echipaj medical care n-a fost prea impresionat de fericitul eveniment. Primii ani i-au fost cei mai grei, il supara grozav o coxartroza care apoi a cedat incet-incet. Domnul Beniamin a fost tare amarat cand a venit pe lume sotia sa, de acum nu mai era singur.
Acum se pregateste de cheful de pensionare si apoi, gata, la lucru! Portar de noapte la fabrica de clepsidre.

Revederea (bogdan)

La câteva zile după ieșirea la pensie, căpitanul Rădescu avu al doilea șoc. Se trezi cu el în casă, cerșindu-i atenție. E drept că îi fusese răpit cu mai mult de treizeci de ani în urmă, iar acum toată lumea se aștepta să îl întâmpine cu brațele deschise, ca și cum nu s-ar mai fi văzut de ieri. Dar ei ajunseseră ca doi străini și trebuiau să recunoască faptul că nu mergea chiar așa! Nu știa ce să facă cu el și îi devenise și lui clar că avea nevoie de o perioadă de acomodare cu timpul său liber!

“Caminul” (Anca V)

Rada s-a pensionat anticipat din cauza disponibilizarilor masive. O pensie injumatatita trebuie sa-i asigure platile intretinerii. Din niteii bani, o fractie ii mai ramane pentru retetele compensate. Saracia si boala sunt surori, stie si ea. Retetele sunt diplomele muncii de o viata traita la un loc de munca cu grad de periculozitate mare. Dar unde nu sunt riscuri? Cei din jur nu mai pot fi suport, au viata lor, nu mai e ″suportabila″. Isi doreste un ″camin″, pe care familia deja i l-a pregatit.

Pensia în binar (anamariadeleanu)

Pentru unii se începe cu zero, pentru alții, cu unu.
În buzunarul hainei vechi de toamnă găsi un bilet LOTO, de anul trecut și de atunci, în acel un alt început, s-au adunat rețete, economiile date la rata apartamentului pentru copii, călătoriile rămase ca dorințe și ideea c-ar fi putut fi mai rău; dar tot semăna a gol, a zero. Oare de ce așteptase acel an ?
Cînd își simți brațul atins, zîmbi, mîngîie creștetul copilului, îi luase ghiozdanul și porniseră spre casă. NU, viața nu este un zero barat.

– după deadline –

Între cele două păuniţe (Ion Toma Ionescu)

Între cele două păuniţe ce-şi poartă maiestos falnicul evantai al cozii, privirea nevolnică a pensionarului aşezat pe bancă; sprijinindu-se de vânt să-şi amintească parfumul. Un soare potolit de octombrie se strecoară sub piele încălzindu-mi umbra gândului după ce razele mângâiaseră parşiv în trecere merele din livadă. În urmă, apa sărată a mării a măcinat ţărmul de unde plecasem. În zarea de dinainte cerul lustruit de valuri pregătea înserarea. Amăgesc întârziind pe punte iarna ce va să vină…

Ce inseamna un om batran (LePetitPrince)
Ar fi zburat dar n-avea aripi, la drept vorbind zbura si fara, in felul lui, care putea fi remarcat de oricine isi dadea osteneala sa-l observe catusi de putin. Avea un soi de neastampar cum au copiii obligati sa stea pe un scaun intr-o sala de asteptare, intr-o liniste stanjenitoare, cu securea lui “n-ai voie” deasupra capului. N-avea toane, oboseli, neputinte. Cu toate acestea, uneori, se simtea batran. Anumite actiuni ii erau impiedicate fiindca impuneau limita de varsta. Iar a lui era peste.

Orbul găinilor (abra)

– Hai, fă, mișcare, că acușilea pică Palmolivu Brusli de la muncă din Spania și vă zburătăcește pe toate, de vă merg fulgii. Mercedeso, lustruiește, fă, turnulețu’ ăla din stânga, că nu lucește ca halelalte. Și tu, Argentino, vezi c-ai lăsat doi stropi de noroi pe parbrizu’ de la Ferari. Expertizo, adu repede-ncoace bățu’ ăla alb cu care-ai proptit ușa la coteț, că uite-i poștașu’ la poartă, mi-a adus pensia.

Fix500

Ce înseamnă un om bătrân (LePetitPrince)

Între două păuniţe (Ion Toma Ionescu)

Pensia în binar (anamariadeleanu)

„Căminul” (Anca V.)

Revederea (bogdan)