Memoria telefonului

Am în memoria telefonului numere ale unor apropiaţi care au murit. Ştiu că niciodată n-o să le mai folosesc, dar nu le pot şterge. Dacă aş face-o, aş accepta că ei au murit.

36 comentarii to “Memoria telefonului”

  1. Eu le-aş şterge. S-ar putea ca, după un timp, respectivele numere să fie re-atribuite cuiva. Care ar putea să te sune, din greşeală…

    Apreciază

  2. Nici eu nu cred ca le-as sterge.

    Apreciază

  3. cand o sa-i eliberezi, le vei sterge.
    pana atunci, pastreaza-le…

    Apreciază

  4. dureroasa situatie..

    Apreciază

  5. @adc: La asta nu mă gândisem. Oare cât de probabil o fi ca un număr din ăla să ajungă tocmai la cineva care să vrea să-mi telefoneze mie?

    Apreciază

  6. @Leo: Dar dacă te gândesti la argumentul adc?

    Apreciază

  7. @ajnanina: Crezi că eu îi tin legati? Si dacă da, asta e rău sau e bine?

    Apreciază

  8. @Gina: Dar foarte reală, cu care, vrem sau nu, ne vom confrunta tot mai mult, pe măsură ce vom înainta în vârstă.

    Apreciază

  9. calin, depinde ce si cum simti…

    Apreciază

  10. Pai io n-am inteles argumentul lui Adc. Adica, daca numerele sunt redistribuite, de unde sa existe posibilitatea sa te sune ? Ca doar nu se redistribuie numerele de telefon cu tot cu numerele din memoria telefonului fostului proprietar. 😀

    Apreciază

  11. Am zis că din greşeală… 😀 Apropo- azi chiar am găsit un astfel de număr în agendă. Uitasem de el… Ia ghiciţi, ce-am făcut? L-am şters, evident…

    Apreciază

  12. @Leo: Probabilitatea e foarte mică. Dar nu e imposibil. Nu ti-ai pune viata rămăsag contra acelei probabilităti, nu?

    Apreciază

  13. @adc: L-ai sters, pur si simplu? Tac-pac?

    Apreciază

  14. Ar fi creepy sa te sune cineva despre care stii ca nu mai e ! Pot sa-mi imaginez…

    Apreciază

Lasă un comentariu