omul înțelept pe malul râului

omul înțelept pe malul râului
stă

iată-l privind în liniște
universul prin firul transparent al undiței

ce încântare filozofică
cat dezmăț poetic

Reclame

în căutarea ferestrelor albastre

… sau aș putea veni tiptil pe lângă baltă

ca un tâlhar romantic (cu fruntea lui înaltă)
și-atunci mi-ar da târcoale trei cocostârci cu gâlci
și-o pasăre flamingo cu cearcăne adânci
și câteva egrete cochete dar discrete
și lebedele negre umflate de regrete
și broaște verzi măiastre și sute de dezastre

… și dincolo de apă-s ferestrele albastre

iubirea e ca zborul unui pescăruș

…iubirea e ca zborul unui pescăruș

pe deasupra râului din centrul orașului

 

am fotografiat acest zbor de sute de ori

căutând cele mai bune cadre

le-am ales pe acelea în care pescărușul pare că se uită la mine

se gândește la mine

am păstrat fotografiile care în mod normal le plac și celorlalți

(pe celelalte le-am șters)

 

…și totuși iubirea nu e ca o zi glorioasă

în care obții multe multe like-uri pe Instagram

cioara de lângă drum

Era o cioară matură, cu ciocul puternic, viguroasă, adaptată traiului rural, acolo unde întotdeauna e care pe care. O vietate socială, care își oferă destule momente de solitudine. Găsise o bucată de pâine uscată. Zburase câțiva metri, leneș, până la o baltă de lângă drum, rămasă în urma unei mașini dereglate a Salubrității. S-a oprit la marginea băltoacei, a coborât ușor ciocul, s-a uitat scurt de jur împrejur, cu o imperceptibilă mișcare a capului, apoi a lăsat bucata de pâine în apă. Însă foarte puțin, de parcă ar fi avut cunoștință de mitul celor trei secunde. După care și-a înfulecat prada (cu o înfulecare prelungă și neîntreruptă).

apus de soare, început de mirare

importantă-i lumina
felul în care
îți spune trezește-te
sau hai la culcare

când bărbosul în blugi
își turează motorul
importantă-i lumina
crede azi trecătorul

dacă oamenii ar fi clădiri

… dacă oamenii ar fi clădiri
s-ar plictisi enorm (într-o primă fază)
apoi ar începe sa se laude

cine are acoperișul mai țuguiat
cine are mai multe etaje
mai multe ferestre camere de supraveghere

cine are încuietorile mai sofisticate
și porțile mai ferecate
cine are izolarea fonică mai buna

și dintre zidurile cui nu se aude nici pâs

dincoace de pleoape

… cele mai prețioase lucruri
sunt cele care te opresc din drum
drumul tău grăbit (vâjâit)

Iată o culoare. Iată un zâmbet.

iată ceva ce poți păstra
dincoace de pleoape

Martie în Parcul IOR

Vedere din București. Rață sălbatică pe lacul IOR. Foto: Calin Hera

 

La colț de Spitalul Colțea, la colțul castelului, la colț de Paris

Vedere din Hunedoara. La colțul Castelului (anunțând o lansare de carte, 2010)

Ce ar alege câinele tău?

Vedere din București. Câinele care a avut de ales între New York şi o străduţă bucureşteană. Foto: Călin Hera (MfC)

Cartierul Downtown. Gen

Vedere din București, Piața Unirii. Dâmbovița secată, plină de pescăruși. Foto: Călin Hera

Un pod nu prea îndepărtat

Podul Băneasa, văzut dinspre Gara de Nord. Foto: Calin Hera (MfC)

 

 

Oameni, patrupede și porumbei

Vedere din București. Câini pe zebră. Foto: Calin Hera

Trei copaci cu cinci ochi

Cei doi ochi ai copacului. Foto: Călin Hera

Copac cu ochi la Castelul Balcic. Foto: Călin Hera

București – copac cu ochi. Foto: Calin Hera

Culorile toamnei

Copac pe care îl vezi doar toamna, deşi e acolo de când lumea. Foto: Călin Hera

Struguri. Atât

Vedere din Bucureşti. Struguri în Piaţa Râmnicu Sărat. Foto: Călin Hera (MfC)

Căldură mare la Fântâni

O imagine în mișcare, de la Fântâni, Bd. Unirii, pentru Miercurea fără cuvinte.

Barza de la fereastră

 

Vedere din București. Mai mult pentru barză decât pentru fereastră. Foto: Călin Hera (MfC)

 

Roșii, cireșe, ceapă

Vedere din București. Roșii, cireșe, ceapă în Piața Râmnicu Sărat. Foto: Calin Hera (MfC)