Mihai Eminescu, poliția, jandarmii și ceilalți. Revista presei

Vedere de la inundații. Fără cuvinte cu tabloul lui Eminescu. Sursa: facebook/igsu

Vedere de la inundații. Fără cuvinte cu tabloul lui Eminescu. Sursa: facebook/igsu

Cei mai mari dușmani ai lui Mihai Eminescu au fost comuniștii. Din nevoia de a glorifica pe cineva din trecut și fără urmași cu cine știe ce pretenții, i-au folosit scrierile sociale și naționaliste și au lătrat în difuzoare versuri minunate repetate până la silă și saturație. Subiectul Eminescu a fost practic nelipsit la examene de treaptă, bacalaureat, admiteri la Litere. Cum să-l îndrăgești într-adevăr atunci când îți este băgat cu sila pe gât? Răspunsul e lectura calmă, degrevată de prejudecăți. Dar cine are timp de asta?

În ultimii ani, presa din România s-a mai relaxat, chiar dacă politicieni și moderatori de telefiviune fără prea mare anvergură au mai încercat să facă tam-tam de doi lei pe tema poetului nepereche. În anul 2014 făceam o revistă a presei online din ziua de 15 ianuarie. Recidivez azi, inclusiv cu ajutorul prietenilor paginii mele de Facebook (mulțumiri Mihaela și Laura).

Portet clasic al poetului Mihai Eminescu

Portet clasic al poetului Mihai Eminescu

Eminescu, de la crustaceu la crater

Vedere de pe Planeta Mercur. Craterul lui Eminescu. Click dacă nu mă credeți

Vedere de pe Planeta Mercur. Craterul lui Eminescu. Click dacă nu mă credeți

Hunedoara liberă arată că azi e, începând din 2010, Ziua Culturii Naționale și publică „la ceas de pioasă amintire” un text al Episcopiei Devei și Hunedoarei în care e prezentată o biografie a poetului.

 

Dan Gulea scrie pe Vox Publica despre Eminescu by Louis Vuitton, trecând în revistă câteva lucruri mai puțin cunoscute: există un asteroid Eminescu (6 km diametru), un crater Eminescu pe Planeta Mercur, ba chiar și un minicrustaceu (similipedia eminescu) descoperit prin Mozambic

 

Marius Chivu face în Dilema Veche recenzia cărții lui Lucian Boia (Mihai Eminescu, românul absolut. Facerea şi desfacerea unui mit – 19 lei pe elefant.ro), aducând în atenția cititorilor detaliul că singurul volum de poezii publicat de poet în timpul vieții a fost republicat de patru ori în peste o mie de exemplare de fiecare dată. Invitație spre o lectură mai laborioasă și suficient de necesară.

 

O traducere atât de fragedă și de veche

Vedere din presa din secolul XIX. Prima traducere în maghiară a unei poezii eminesciene

Vedere din presa din secolul XIX. Prima traducere în maghiară a unei poezii eminesciene

Transilvania Reporter anunță că o revistă cu prima traducere în limba maghiară a unei poezii de Eminescu (s-a întâmplat în urmă cu 131 de ani) se află în arhiva BCU Cluj. Este vorba de poezia „Atât de fragedă” („Cseresznyefa fehér virága” în lb. maghiară), tradusă de Sándor József în anul 1885. Sándor József, aflăm, s-a născut la București într-o familie de foști pașoptiști.

Sever Voinescu mărturisește în Evenimentul zilei că, cel puțin pentru generația lui, „Eminescu este o mare poticneală culturală”, pentru că a avut de a face de la bun început cu Mitul Eminescu, atât de sus, atât de mare, încât a stârnit în mulți „o furie inexplicabilă”.

 

Criza din Rep. Moldova nu ia pauză nici de ziua poetului nepereche

Vedere din Chișinău. Tradiționalele depuneri de coroane de flori la bustul lui Eminescu. Sursa: jurnal.md

Vedere din Chișinău. Tradiționalele depuneri de coroane de flori la bustul lui Eminescu. Sursa: jurnal.md

La Chișinău, aflăm din mai multe surse, tradiționala depunere de coroane de flori din 15 ianuarie, la bustul lui Eminescu, a fost însoțită de huiduieli – lui Mihai Ghimpu i s-a strigat în față „Iuda”, în vreme ce președintele Nicolae Timofti a fost aclamat – zice Jurnal.md.

Lângă bust, un tip desfășoară un afiș pe care scrie o frază atribuită lui Mihai Eminescu: „Sau țara aceasta să fie într-adevăr românească sau nici nu mai merită să fie”.

Totul, v-ați prins, pe fondul crizei politice din Rep. Moldova, care nu e lăsată să se liniștească și să-și vadă de drumul european și desprinderea de Rusia.

 

Detalii picante

Website-ul televiziunii publice postează un articol dens, complet, grozav, pe care însă n-am reușit, numai și numai din pricina mea, să-l citesc până la capăt. E foarte SEO, cu poze, H-uri, bolduri, italice, mă rog, tot tacâmul. Rețin întrebarea „Mai este citit astăzi Mihai Eminescu?”, dar nu îmi amintesc răspunsul.

Ziua lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naționale, #decisepoate

Ziua lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naționale, #decisepoate

Ziarul Metropolis oferă detalii picante din timpul în care poetul a locuit în casa lui Ioan Slavici. „Până în zori lampa lui Eminescu nu se stingea. Nici el nu se liniştea. Se auzeau paşii pe podeaua veche, scormonitul prin lăzi, o carte căzând, zgomotul maşinii de cafea când măcina boabele. Şi tusea.”

România liberă publică o fotografie cu Lucian Boia, Dan C. Mihăilescu, Cătălin Ștefănescu și Horia-Roman Patapievici sub titlul „Mihai Eminescu, subiect de dezbatere”, prin care ne invită la emisiune de pe TVR. Frumos.

 

Vezi aici cine a murit în timp ce îi cânta „Deșteatpă-te, române!” unui frizer, iar un nebun i-a dat cu cărămida în cap

DC News postează câteva rânduri de interes public despre slujbe de pomenire, însoțite de o fotografie cu nelipsitul sobor de preoți – preluată din ziarul Lumina.

Click! aduce în discuție ce altceva decât o dezvăluire făcută de, firește, un martor ocular: Cum a murit de fapt Mihai Eminescu: lovit de un nebun cu o cărămidă în cap, în timp ce îi cânta frizerului „Deșteatptă-te, române!”. Text simplu, scurt, sub 300 de cuvinte.

Jurnalul.ro încearcă să ne lămurească de ce nu s-a călugărit Eminescu. Îi plăceau prea mult femeile?

Site-ul televiziunii România TV prezintă o biografie wikipedică însoțită, natural, de linkuri către perle memorabile la Bac, despre Eminescu.

Și Jurnalul național are „culise”. În cazul de față, despre ediția princeps a poeziilor lui Eminescu, iar pentru culise ești trimis după vreo trei paragrafe pe pagina Antenei satelor. Pam-pam!

 

Probabil cel mai frumos omagiu

Vedere de la inundații. Fără cuvinte cu tabloul lui Eminescu. Sursa: facebook/igsu

Vedere de la inundații. Fără cuvinte cu tabloul lui Eminescu. Sursa: facebook/igsu

Mediafax ne arată cum îl elogiază jandarmii pe poetul național (recitând în cor „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie?”), anul nașterii lui Mihai Eminescu fiind, înălțătoare coincidență, același în care a fost înființată Jandarmeria Română.

Din punctul meu de vedere, însă, cel mai frumos omagiu adus astăzi lui Mihai Eminescu este fotografia publicată pe pagina de Facebook a Ministerului Afacerilor Interne  (MAI). Pot presupune că, odată cu schimbarea ministrului nepereche Gabriel Oprea vor fi venit niște meseriași la comunicarea domnilor #dasătrăiți.

 

UPDATE. (mulțumesc Mihaelei) Și Ziarul financiar are un articol despre Eminescu. Unul în care publicistul Eminescu scria un articol despre o vizită în Austria a lui Brătianu, sprijinul cerut de acesta și condiționarea Vienei de acordarea unor concesii economice, ingrediente suficiente pentru un articol un pic de stânga, așa. Dar cu referințe economice vădite, despre capitaluri, mâna de lucru, clasa de mijloc rapace etc.

UPDATE NOU. Pagina de Media face o revistă a presei scrise în ziua poetului.

 

Anunțuri

2 comentarii to “Mihai Eminescu, poliția, jandarmii și ceilalți. Revista presei”

  1. O radiografie completă a unei zile din ianuarie! Nu, nu orice zi, de acord! 🙂

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: