Şase proiecte pentru București – capitală europeană a culturii

Pod pietonal și pentru bicicliști, peste râul Dâmbovița și Splaiul Independenței. Proiect dezbătut de CGMB. Sursa: Mediafax

Pod pietonal și pentru bicicliști, peste râul Dâmbovița și Splaiul Independenței. Proiect dezbătut de CGMB. Sursa: Mediafax

Consiliul General al Municipiului București discută șase proiecte de amenajare a centrului orașului. O veste care poate fi foarte bună. În perioada următoare, se vor înmulți știrile despre lucruri bune care se fac în cele patru orașe (Baia Mare, Timișoara, București și Cluj-Napoca), care au șanse să devină Capitală Europeană a Culturii 2021. O șansă uriașă. Deja am în minte o știre despre renovarea Bastionului Maria Therezia din Timișoara, am mai auzit ceva de la Cluj. Aștept Baia Mare. 

Îmi place de fiecare dată când văd că se mișcă ceva. O realizare frumoasă are la bază întotdeauna un vis. Un proiect. Cum sunt cele șase proiecte pe care le discută astăzi consilierii bucureșteni. Proiecte care vizează zonele Piaţa Constituţiei – Antim – Bulevardul Unirii, Piaţa Cantacuzino şi Piaţa Lahovari, Parcul Sfinţii Apostoli şi Podul Calicilor, Parcul Izvor şi Podul Mihai Vodă, Sala Palatului, respectiv Piața de Flori. 

Proiect de piață în Piața Constituției și Biserica Antim discutat de CGMB. Sursa: Mediafax

Proiect de piață în Piața Constituției și Biserica Antim discutat de CGMB. Machetă cu o doamnă în roșu, afroamericană, în prim-plan 🙂 Sursa: Mediafax

UPDATE. Consilierii bucureșteni tocmai au respins prin vot cele șase proiecte. Care, am aflat, ar fi costat 240 milioane de euro. Citiți, totuși, mai departe.

Cele șase proiecte din categoria „Eu cred că se poate”

Nu știu alții cum sunt, dar mie mi se întâmplă adeseori să trec prin centrul Bucureștiului sau pe străzi care ies puțin din acest permietru și să îmi imaginez cum era și cum ar putea să fie. Cele șase proiecte merg în special pe reamenajare, pe inventarea unor peisaje urbane noi, pe vlorificarea modernă a spațiului (din păcate, nu se poate reconstrui ceea ce a fost demolat pentru Bulevardul Unirii, fost Victoria Socialismului, respectiv Palatul Parlamentului, fost Palatul Poporului). Orice idee bună de valorificare a monstruozităților rezultate e preferabilă păstrării lor așa cum sunt acum*. Iar ceea ce se află în cele șase proiecte mi se pare cel puțin interesant. Îmi doresc să le văd transpuse.

Tot așa cum îmi doresc să văd refăcut, consolidat, tot ceea ce stă să cadă. Gloria de altădată poate fi reînviată, iar Sibiul este un model excelent. Nu știu încă, n-am aflat eu, cât costă. Care e bugetul pentru fiecare proiect. Este un detaliu important. Este teama că se vor scurge bani. Că, după obiceiul dâmbovițean, oportunitatea de a face ceva frumos va fi lăsată în umbra oportunității de a șterpeli niște sute de milioane (Uniunea Europeană ajută financiar, substanțial, o Capitală Europeană a Culturii, iar toți banii băgați se întorc însutit sau înmiit destul de repede). Dar azi sunt optimist. Eu cred că se poate.

Mai jos, câteva detalii ale celor șase proiecte.

Proiect Piața Constituției – Biserica Antim – Bulevardul Unirii

În zona Piaţa Constituţiei – Antim – B-dul Unirii vor fi scoase mașinile din spațiul public și se va „intensifica” utilizarea zonelor pietonale în zona Parlamentului, de-a lungul Bulevardului Unirii, în Piaţa Constituţiei, cât şi în zona Mănăstirii Antim. Va fi realizat „un spaţiu reprezentativ de adunare, odihnă şi recreere în vecinătatea Palatului Parlamentului”, va fi încurajată utilizarea legăturilor pietonale între cele două laturi ale bulevardului Unirii şi a zonelor ascunse din spatele bulevardului, respectiv a zonei Mănăstirii Antim. În final, ar urma să fie realizată o „promenadă generoasă” precum și apariţia unei pieţe la intersecţia traseului de biciclişti şi pietoni, la mijlocul bulevardului, care va face legătura şi cu zonele adiacente.

Modernizarea circulaţiei ar urma să se facă în cinci etape, potrivit proiectului citat de Mediafax: parcaj subteran la Piaţa Constituţiei (1.000 de locuri), ridicarea la acelaşi nivel a părţii carosabile cu trotuarul şi tratarea unitară a pavimentului din Piaţa Constituţiei, zona Mănăstirii Antim şi a bulevardului Unirii, precum şi realizarea amenajărilor peisagistice şi urbanistice în zona de intervenţie (Piaţa Constituţiei, la nivel suprateran, se va amenaja un spaţiu pietonal), reducerea suprafeţei carosabile la două benzi pe sens şi eliminarea parcajelor laterale, precum şi diminuarea numărului de parcări din zona Antim.

Circulația auto se va face pe un singur fir pe sens, concentrat pe zona de nord faţă de axul central, extinderea pietonalului în partea de sud pentru realizarea unei zone deschise pietonale şi accesarea spaţiului din jurul fântânilor, realizarea pistelor de biciclete, dar şi amenajarea peisagistică şi urbanistică a spaţiilor publice din zona de intervenţie. În ultima etapă, va începe implementarea etapizată a propunerilor pentru înterzicerea circulaţiei auto în zona acestui tronson de pe bulevardul Unirii, permis fiind doar accesul transportului public.

Proiect Piaţa Cantacuzino şi Piaţa Lahovari

Piața Lahovari va fi reconfigurată, astfel încât să includă și statuia lui Alexandru Lahovari. Parcare subterană sub Piața Cantacuzino. Construcția nu va afecta copacii din zonă, cu o excepție: un copac Paulownia, care va fi înlocuit, după terminarea construțiilor, cu unul nou, din aceeași specie. Una peste alta, potrivit proiectului, vor fi sacrificați 13 copaci (dintre care 6 aflați în „declin bilogic”) și plantați alți 49. Personal, mă bucură preocuparea exprimată pentru copacii din zonă.

 Proiect Parcul Sfinţii Apostoli şi Podul Calicilor

Parcare subterană (300 de locuri) și în zona Parcului Sfinții Apostoli, plus „integrarea părţii oraşului de la sud de Dâmboviţa în circuitul vieţii publice centrale bucureştene, realizarea podului pietonal, reabilitarea zonei din spatele Palatului de Justiţie şi a zonei Bisericii Domniţa Bălaşa, precum şi adaptarea la un sistem pietonal şi de biciclete”.

Zona este definită de două clădiri istorice – Palatul de Justiţie şi biserica Domniţa Bălaşa, care vor fi „conectate la şi conectarea acestuia la activităţile şi fluxul de pietoni din Centrul Istoric, Piaţa Unirii şi bulevardul Unirii”, potrivit proiectului. Vor fi restricții de viteză pentru mașini, 30 km/. Strada Palatului de Justiţie va fi reconfigurată prin realizarea unor spaţii verzi tampon pe linia de proprietate a Palatului de Justiţie, respectiv prin realizarea unui rând de parcări supraterane în partea de nord a parcului, care vor dispărea cu totul în final, când suprafața pietonală se va extinde la nivelul parcului.

Proiectul Parcul Izvor şi Podul Mihai Vodă

Proiectul implică realizarea unui pod pietonal şi pentru biciclişti peste Dâmboviţa şi peste Spaiul Independenţei, cu scopul de a recrea podul Mihai Viteazu, dărâmat în anii ’80, adică o legătură puternică între cele dăuă maluri ale Dâmboviţei – din punct de vedere istoric şi al memoriei colective. Traseul astfel creat permite puncte de observaţie multiple asupra oraşului şi conştientizarea prezenţei râului Dâmboviţa în inima Bucureştiului. „Pe latura de vest, platforma podului se lăţeşte permiţând adăpostirea unei zone de servicii, punct de odihnă şi de admirare a apusului pe Dâmvobiţa”, se mai arată în proiect.

Acelaşi proiect include şi amenajarea spaţiului public Lipscani – ceea ce include restricții totale de circulație auto pe segmentul dintre str. Radu Elie şi str. Anghel Saligny.

Spațiul public Izvor va fi organizat sub forma unui amplu amfiteatru orientat către Parcul Izvor şi Palatul Parlamentului, „pentru a oferi o platformă spaţială care să faciliteze şi să permită activităţi de tip spectacol”.

De asemenea, vor fi realizate parcajele Lipscani, pe două niveluri (170 de locuri de parcare), Izvor (300 de locuri), respectiv Primăriei-Pompieri (110 locuri de parcare).

Proiectul Sala Palatului

Parc cu gazon la suprafață cu arbuşti şi vegetaţie înaltă. Parcări subterane (parcarea nordică va avea aproximativ 500 de locuri şi cea sudică – 450 de locuri) , cu platforme de evenimente, spaţiu de întâlnire şi de odihnă.

Proiect Piața de Flori discutat la CGMB. Sursa: Mediafax

Proiect Piața de Flori discutat la CGMB. Sursa: Mediafaxroiectul Piaţa de Flori

Proiectul propune accentuarea caracterului de „Piaţă de Flori” prin realizarea unui parcurs de tip pavilionar. Înspre Calea Rahovei vor fi înlăturate tarabele și vor fi reabilitate corpul dinspre Bulevardul Coşbuc şi corpul de piaţă construit în aceeaşi perioadă, dinspre Calea Rahovei. Cele două ganguri ale clădirii pieţei, în prezent obturate, vor fi redate în folosinţă.

Iar cele șase proiecte, care pot contribui la marele proiect București, capitală europeană a culturii 2021, existența lor, discutarea lor cu seriozitate (sper!) înseamnă un bun început.

*chiar am văzut ceva excelent zilele trecute, n-am fotografiat, dar o voi face! 

 

Anunțuri
Etichete:

2 comentarii to “Şase proiecte pentru București – capitală europeană a culturii”

  1. La Multi Ani! Foarte interesant ceea ce ne transmiteti…sa speram ca va fi asa si nu vom ajunge din nou in 2012..E loc de mai bine si pentru noi romanii. Multumiri pentru ganduri si informatii de-a lungul timpului. Va doresc un an nou cu sanatate si impliniri depline, fericire si numai bucurii.  Viorica Petrica

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: