Mihai Vasile. Unde te duci când te duci

Mihai Vasile în anul 2002, în redacţia Evz. Via Alexandru Molovata

Mihai Vasile în anul 2002, în redacţia Evz. Via Facebook Alexandru Molovata

Ar fi exagerat din partea mea să spun că i-am fost prieten. Dar ne-am înţeles bine atât timp cât am lucrat împreună, într-una dintre cele mai bune redacţii ale ziarului Evenimentul zilei. M-am înţeles bine cu toţi fotografii cu care am lucrat, dacă stau să mă gândesc bine, dar la Mihai am întâlnit ceva în plus, în afară de talent, unghiuri, viziune (ştia ce dă mai bine în pagină, dar nu îmi aduc aminte ca el să îşi fi urlat în gura mare adevărul). Avea un suflet mare. Iar amănuntul ăsta pe mine întotdeauna m-a dat gata.

Îmi amintesc mai multe lucruri legate de Mihai, mă refer aici doar la două.

Marius Nemeş (stânga) şi Mihai Vasile, după câţiva ani de la momentul Evz. Acum, mustaţa lui Mihai e mai albă. Via Facebook/Preda Ioan

Marius Nemeş (stânga) şi Mihai Vasile, după câţiva ani de la momentul Evz. Acum, mustaţa lui Mihai e mai albă. Via Facebook/Preda Ioan

Primul e din redacţia Evz. I l-am prezentat pe Marius Nemeş, un tip tânăr, cu figură de student rebel, slab, barbă de trei zile, ochi care nu stau locului, accent din vestul ţării. Marius e un artist (nu ştiu ce face acum, dar sunt convins că aşa a rămas, chestia asta e în sânge). Mihai l-a ghicit din prima. Nu l-a cocoloşit, dar nici nu l-a forţat să facă fotografii de serviciu. I-a oferit ocazii să arate ce poate, i-a ţinut spatele şi Marius a publicat în Evz câteva fotografii incredibil de bune. A câştigat mai multe premii. Mihai l-a pus în valoare cu naturaleţea omului care are sufletul mare, cu mult mai mare decât orgoliul profesional, într-o branşă în care mulţi îşi dau peste mână ca să iasă ei în faţă. E loc pentru toţi.

Al doilea e de prin anul 2010. Amândoi, deja în redacţii diferite de mai mulţi ani. Eu, încă la Evenimentul zilei, el la Mediafax. Vorbeam din când în când pe mess, banalităţi, chestii ocazionale, schimb de informaţii. Mă îndatora mereu, parcă, pentru că mereu îmi dădea impresia că se bucură să vorbim, fără să pară ceva convenţional în asta (am convingerea că mai toţi cei care l-au cunoscut au „păţit” asta). Eram la Shanghai, fotografiasem dizidentul chinez pus la pământ de forţele de ordine în timp ce iniţia un protest şi voiam să fac ceva ca să-l ajut pe nefericit. A preluat imediat două fotografii pe fluxul Mediafax (1 şi 2), ba, chiar, mi-a spus că e foarte bună. M-a făcut să-l cred că aşa e. Că are rost fotografia mea, că nu sunt singur în acel demers.

Nu ştiu dacă ceea ce v-am povestit vă pare relevant. Partea tristă este că Mihai Vasile a murit. Ieri. Avea 53 de ani, o mulţime de prieteni şi ceva în plus. Ceva ce a rămas. Ceva care, îmi place să cred, va mai trăi cel puţin tot atât cât vom trăi noi, cei care l-am cunoscut.

Doamne, a fost Doina Doru, a fost Mihai Vasile…

Anunțuri

One Comment to “Mihai Vasile. Unde te duci când te duci”

  1. Draga George,cu durere si mandrie am citit aceste ramduri eu RODICA iti scrir mama ta mai tarziu va pupam

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: