Ghidul Kant de creştere a copilului. Alăptarea

Immanuel Kant, filozoful

Immanuel Kant, filozoful cu capul în nori şi cu picioarele pe pământ

Prin lucrarea sa „Despre pedagogie” (1803), filozoful german Immanuel Kant oferă un adevărat ghid de creştere a copiilor, care conţine numeroase învăţături valabile şi astăzi. Eu am citit cu plăcere nedisimulată această lucrare, în metrou. Poate că tovarăşii de călătorie se vor fi uitat ciudat la mine: „ia uite la tipul ăla care mustăceşte citind Kant; tembel!”

Lucrurile sunt însă cel puţin cool, dacă nu de-a dreptul interesante (votez pentru ultima variantă). Immanuel Kant, cel puţin prin această lucrare, demonstrează că ideile mari vin din preocuparea pentru lucrurile aparent mici, dar extrem de importante.

Iată ce spune Kant despre alăptare:

 

DESPRE LAPTELE DE MAMĂ. Principiul de la care pleacă Immanuel Kant este acela că „hrana hotărâtă copilului de natură este laptele mamei”. În epocă, filozoful avea de luptat cu prejudecata că bebeluşul ar suge, o dată cu laptele, şi „anumite dispozitiuni” de la mamă şi se muncea să-şi convingă contemporanii că „şi mamei, şi copilului îi prieşte cel mai bine dacă mama însăşi alăptează”, ceea ce azi se ştie (dar pare surprinzător că în trecut, când, nu-i aşa?, oamenii erau mai puţin sofisticaţi, putea fi pus la îndoială).

 

PRIMUL LAPTE. O altă problemă la modă atunci, care a iscat o dezbatere la care participau, aparent neaşteptat, marii gânditori ai vremii (şi Kant a fost contemporan cu câţiva uriaşi), se referă la „primul lapte ce-l dă mama îndată după naştere, şi care e zeros”. E sau nu vătămător pentru copil?

Kant vorbeşte despre faptul că Rousseau a atras „cel dintâi atentia medicilor asupra chestiunii dacă acest prim lapte nu i-ar putea prii şi copilului, dat fiind că natura n-a întocmit doar nimic în zadar”. Oamenii de ştiinţă ai vremii au tranşat problema, spre mulţumirea lui Immanuel Kant: laptele de mamă nu e vătămător!

 

LAPTELE DE ANIMALE. Filozoful a fost preocupat şi de folosirea „laptelui de animale” în alimentaţia copilului mic. Aici, argumentaţia lui nu are cusur şi mi-a ridicat colţurile gurii în vreme ce o parcurgeam.

„Laptele omenesc e foarte deosebit de cel animal. Laptele tuturor animalelor erbivore, trăind din vegetale, se serbezeşte foarte repede cănd adăugăm ceva acid, de pildă acid tartric, citric, sau mai ales acid din stomacul viteilor, numit cheag. Laptele omenesc însă nu se serbezeşte deloc. Dacă însă mamele sau doicile mănăncă căteva zile numai hrană vegetală, laptele lor se serbezeşte tot aşa ca şi cel de vacă”

„De aici s-a tras concluzia că cel mai bine şi cel mai priincios pentru copil este ca mamele şi doicile, în timpul când alăptează, să mănânce carne”.

 

CUM HRĂNIM COPILUL DUPĂ ÎNŢĂRCARE. În sfârşit, Immanuel Kant a încercat să lămurească şi spinoasa problemă a hranei care trebuie dată copilului după înţărcare. Filozoful respingea alimentaţia pruncilor cu „fel de fel de paste făinoase”. Mai mult, Kant insista să nu li se dea copiilor „nimic picant, ca de pildă vin, pipărături, sare etc.”

Şi oferea un exemplu: „Copiii capătă în Rusia, într-adevăr, de la mamele lor rachiu, care, ele însele, beau cu sărguinţă rachiul şi astfel de băuturi, şi se observă că ruşii sunt oameni sănătoşi şi puternici. Fireşte însă că cei ce rezistă unui astfel de regim trebuie să fie de constituţie robustă; dar şi mulţi mor din această cauză, oameni care altfel ar putea trăi. Căci o astfel de excitare timpurie a nervilor produce multe tulburări”.

„Chiar de mâncarea şi băutura prea caldă trebuie să păzim copiii cu îngrijire, căci şi asta produce slăbiciune”, mai spune Kant.

 

NOTĂ. Dacă nu aveţi răbdare să parcurgeţi lucrurile selectate de mine pentru voi, cred că puteţi afla cărţulia aici.

Anunțuri

3 Trackbacks to “Ghidul Kant de creştere a copilului. Alăptarea”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: