Cum vedea Immanuel Kant buna creştere a copiilor

Despre pedagogie, Immanuel Kant, editura Paidea 2002

Despre pedagogie, Immanuel Kant, editura Paidea 2002

Am omis câte ceva în enumerarea de ieri: o carte surprinzătoare şi cu totul aparte. Este vorba de lucrarea „Despre pedagogie” a lui Immanuel Kant, apărută în 1803 (au am citit o traducere de Traian Brăileanu, apărută la Paideia în 2002. Lucrarea reprezintă notele unui curs ţinut de Kant la Universitatea din Konigsberg.

Cititorilor care încă n-au plecat, văzând aşa mare grozăvie, le spun: staţi oleacă!

Marele Kant vorbeşte aici despre cum vede el creşterea copiilor. Deşi vorbim despre un om care a trăit prin secolul al optsprezecelea (1724-1804), aflăm în această lucrare gânduri foarte moderne raportat chiar la comportamentul contemporanilor noştri.

De exemplu, Immanuel Kant îi sfătuia pe părinţi să nu-şi ţină copiii înfăşaţi strâns, în scutece, ci să le lase mâinile şi picioarele libere încă de când sunt bebeluşi. Or, în România, abia după invadarea pieţei cu scutece de unică folosinţă a s-a renunţat la ţinutul copiilor în prizonierat.

Voi aduce, pentru cititorii mei, şi mai ales pentru cititoarele mele, câteva astfel de sfaturi care, venind de la ditamai filozoful, trebuie că sunt bune la ceva şi le-or prinde bine şi puştanilor şi puştioaicelor de astăzi (da, Immanuel Kant se referă în special la pedagogia pentru băieţi; fetele erau, în secolul al optsprezecelea, un pic mai marginalizate atunci când venea vorba de învăţătură, cu câteva excepţii remaracabile, însă).

Aşadar, fiţi pe fază! (Acesta e un teasing).

Dacă nu aveţi răbdare, cred că puteţi afla cărţulia aici.

NOTĂ. Redau câteva date din volumul publicat în anul 1945 şi reprodus de Paideia în 2002: „Traducerea de fată s-a făcut după textul german editat de G. Hartenstein, 1868, voi. VIII. Paginaţia acestei editii e notată de noi pe margine. Există o traducere în limba română a Tratatului de pedagogie al lui Kant publicată de C.V. Butureanu (Biblioteca pentru toţi nr. 770-771/1912), dar ea e făcută după traducerea franceză a lui Jules Barni, deci este o traducere a unei traduceri. Şi, cum traducerea lui Barni, pe care am consultat-o şi noi (în editia a V-a, îngrijită de Raymond Thamin), se depărtează uneori simtitor de textul german, iar cea română – de textul francez, publicarea unei traduceri după textul german e pe deplin justificată.
15 octombrie 1 945, TB

Anunțuri

4 Trackbacks to “Cum vedea Immanuel Kant buna creştere a copiilor”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: