Bonjour

Mă grăbesc (în felul meu) să vă propun noua temă pentru concursul PAfoto’: fotografia de mai jos, care sper să vă inspire cât mai multe şi mai iscusite poveşti de 500 de semne (max. 550). Deadline: vineri, 12.00 luni 23.59.
Baftă!

Fotografie făcută de Călin Hera în primăvara anului 2010 în Paris, de pe un pod. P.S. Click pe foto pentru imagine mărită!

P.S. Revin curând cu rezultele etapei a doua şi cu sondajul pentru etapa a treia.

Mai jos sunt PA-urile dumneavoastră:

Blazare LePetitPrince
Uite la ei cum stau cap in cap, doi cate doi ! Stiu eu ce-si spun ! Ce le mai place sa rontaie impresii despre amorul lor buimac si tras de par ! Isi inchipuie ca impartasesc lucruri. Ca la mijloc sunt ganduri unice si sentimente nemaipomenite ! As ! Cum da unul coltul, celalalt se grabeste sa arunce balastul ! Noroc ca e Sena aproape ! Inghite orice. Hei, frumoaso ! Pot sa-ti spun ce ma doare ? Te-ar interesa ? Nu. Atunci nu pot sa-ti spun. Durerea mea te-ar incomoda. N-ai sti ce sa faci cu ea.

je te jure zamo
Rromana ma izbeste in metroul parizian din toate partile, ca un harem in greva, ca valul pravalit peste surfer. Plus ca am in nari miasmele de ora de varf din RATB. Cobor cu 3 statii mai devreme si-o iau pe malul Senei: cand te ratacesti in padurea ne(o)spanzuratilor, cica tre’ sa urmezi un rau sa iesi la liman. Dialogul frantuzoaicelor se-ntretaie sinestezic in mintea mea cu acorduri de chitara si ecourile metroului.
“il m’a blessé beaucoup, je te jure!”
“m-am incordat in bile, sa moara ma-ta!”

Schita pentru o vara paulgsandu
O bucata de Sena si o buza lunga de beton asezonata cu oameni. Intr-un colt altcineva a asezat o salupa insa i-a calculat viteza gresit , caci a iesit aproape din cadru, ca un punct exterior de fuga. In perechi, ca doua capace de scoica, oamenii varsa dintr-unul intr-altul nimicuri si rad, isi fac semne si mesteca guma. Se aude destul de greu ce vorbesc, pentru ca salupa, a carei viteza a fost calculata gresit, acopera si niveleaza totul cu zgomotul ei ca o unda seismica. Ei si ce?! Ea oricum mananca semite si tace…

Fantomele trecutului Victor
O cunoscusem pe Ana când eram amândoi adolescenți. Holo-domul proiecta în acea zi o simulare a Parisului. Perechi de îndrăgostiți se adunaseră pe Podul Nou de pe Sena pentru a admira Terra prin campul de forță tremurând al domului. Operatorii desenaseră și o șalupă ce se tot învârtea pe sub pod însa zarva ei fu acoperită în acel moment de vacarmul asurzitor al unui shuttle ce trecea pe deasupra.
– Într-o zi voi zbura și eu cu unul, aud o voce firavă în spatele meu. Ca să mergi să vânezi infecți, e singura soluție.
Au trecut de-atunci zece ani.

Amurgul zeilor Ion Toma Ionescu
Sena clipocea greoaie deranjată de înşurubarea către nicăieri a motorului. Gândurile celor doi se cuibăriseră în barcă, plonjând ca într-un capăt de lume să prindă din urmă ultimele raze de soare, înmuiate sub orizontul întinderii de apă. Perechi de îndrăgostiţi aşteptau cuminţi pe mal să se tragă cortina întunericului. O chitară îşi incepuse preludiul, armonizând degetele chitaristului şi antrenându-le pentru mângâierile promise. Grijile de peste zi adăstau obosite în genţile abandonate pe jos.

Figurantul MeetTheSun
În barca ce taie valurile nu suntem noi doi. Nu mă confunda cu vreunul din personaje căci nu m-aş căra cu sacoşe după mine prin Paris! Aş prefera o rochie uşoară, o pălărie împletită şi o gentuţă pentru cheile unei camere de hotel veche şi mică. Eu nu port geci portocalii, deci nu mie mi-ai dat întâlnire acolo. Nu-ţi şoptesc ceva la ureche şi nici nu ascult muzica ce iese din degetele tale. Nu-mi împărtăşesc secretele. Eu nu aparţin vreunei poveşti şi nu-mi apare numele pe vreun generic. Eu tac.

Aş putea fi Carmen Negoiţă
Uneori Isabelle se gândea că întreg oraşul avea nevoie de o infuzie de cofeină. Noroc cu îndrăgostiţii care-i mai accelerau pulsul acolo pe faleză, unde uneori vitezomanii bărcilor cu motor îşi încercau caii putere. O briză uşoară se simţi, de parcă aerul ar fi oftat ca şi ea. Stătea pe pod de mai bine de o oră.
– Bonjour, madame. Vreţi să vă puneţi o dorinţă? îi şopti el la ureche.
– Apari de nicăieri exact când mă gândesc la tine. Îl auzi cum râse încet şi se întoarse. Dar nu eşti Lucas.
– Dar aş putea fi cea mai fumoasă amintire a ta de azi.

“Consilier matrimonial” LeeDee P.
I-auzi, se caută un consilier matrimonial… Dar eu, ce-oi fi? Experiența mea îndelungată nu mai înseamnă nimic, pentru nimeni? Se știe câte cupluri mi s-au spovedit și câte povești de dragoste s-au țesut sub ochii mei? Câte priviri m-au iscodit cu disperare, câte inimi zdrobite am mângâiat? Câte șoapte de dor și câte lacrimi am dus cu mine, departe?… Uite-i și pe tinerii ăștia doi, care se țin de mână, de-o lună s-au programat, avem întâlnire pe pod, la Trocadero…
– Iubito, vrei să fii soția mea?

“Coup de foudre” LeeDee P.
A fost dragoste la prima vedere. L-a zărit de la început și i-a intuit spiritul: înalt, zvelt, plin de idealuri. Privea semeț în depărtare, scrutând viitorul și, în ciuda faptului că se făcuseră multe glume pe seama lui, i se dusese vestea peste mări și țări și câștigase stima tuturor. Și pe a ei, desigur. Îl sorbea din ochi, de câte ori trecea prin apropiere și nu dădea nici o importanță indiferenței lui metalice. Știa că nimeni și nimic nu-i mai poate despărți: erau sortiți să rămână împreună.

L’amour dans l’air A.Dama
Oh, mon Dieu, histoarele astea d’amour! Amoureux din toate țările, uniți-vă! Bonjour în stânga, bonjour în dreapta. Ce se tot înjură ăștia? întreabă cineva. Nu știți limba? Pas de problème, muzica-i limbaj universal. În barcă, homosexuali, pe mal, lesbiene. Cuplurile clasice nu se pun. Ăia cu pungile de plastic, ce nație-s? Da’ ce vorbesc eu, că doar am mers cu fromajul și vinul ruj pe pont des arts. În poză, nu se simte. Musai să fii acolo, să simți l’esprit du temps. Le mal d’amour dans l’air.

Mirare… starsgates
Văzuse un turn înalt, din oţel, la baza căruia aşteptau o mulţime de oameni. A rugat-o pe mama lui să meargă cu el până în vârful turnului.
– După ce mâncăm o îngheţată…, spuse ea.
S-au aşezat pe malul Senei; o mulţime de oameni se odihneau acolo. Nu pricepea nimic, vorbeau diferit, o limbă oarecum… rrită. Apa clipocea, lovindu-se de ţărm. S-a luminat la faţă şi-a exclamat:
– Ah, acum înţeleg! Acela e turnul Babel, de aceea nu mai înţeleg nimic din ceea ce spun toţi cei de aici!
Dar de ce râde mama?

Paralela LePetitPrince
Cand nu sunt langa tine doresc sa ajung cat mai grabnic. Cand ajung la tine ma primesti ca pe oricine, fara entuziasm. Ai ochii spalaciti, verzi cenusii. Sunt adanci dar nu exprima mai nimic, asa esti tu, nu lasi sa treaca nimic din tine, afara. Daca ma agat de altceva cand sunt cu tine, o fac de nevoie, altfel simt ca ma scufund. Esti intruchiparea perfecta a nepasarii, te petreci egal printre oameni si lucruri. Malurile tale sunt paralele si tu curgi paralel cu toate cele ce se afla pe maluri.

Podul lui Ilarion Călin
Ilarion stă pe pod şi scuipă în râu (din când în când). E o frumoasă zi de joi, e o oră la care cei mai mulţi oameni sunt la serviciu. Lumina cade frumos, dinspre malul drept. O barcă trece suficient de rapid (şi de departe) încât să nu fie nimerită. Ilarion priveşte valurile şi, nu ştiu cum, i se pare că stă pe malul râului şi se uită la un om în toată firea, la el însuşi, care stă pe pod, scuipă în râu şi atât. E un tip bine, trebuie să recunoaştem, îşi zice (şi mustăceşte). Dar cam fără rost.

La vie en noir dragoselu
Raul agitat tulbura oglindirea cerului albastru de vara… Cei cu barci toasteaza la orice serpuire, fara apasarea vreunui credit in franci elvetieni. Pe mal, un cuplu fericit: el ii canta la chitara, ea pare indragostita, sigur nu se culca cu seful sotului. Doua fetiscane citesc romane, puteti crede? Nu-s din acelea care se drogheaza pe la colturi pentru ca apoi sa fii chemat tu, parinte, la scoala. De s-ar insera odata, sa plece toti, mi-e greu sa mai stau pe pod cu bolovanul asta greu in brate.

FIX 500
Blazare (LePetitPrince)
Amurgul zeilor (Ion Toma Ionescu)
Figurantul (MeetTheSun)
Coup de foudre (LeeDee P.)
Consilier matrimonial (LeeDee P.)
L’amour dans l’air (A.Dama)
Mirare (starsgates)
Paralela (LePetitPrince)
Podul lui Ilarion (Călin)
La vie en noir (dragoselu)

31 Responses to “Bonjour”

  1. Bonjour! Si eu ma grabesc cu textul, bine c-am scapat de pompieri, nu m-au inspirat prea mult.

    Blazare
    Uite la ei cum stau cap in cap, doi cate doi ! Stiu eu ce-si spun ! Ce le mai place sa rontaie impresii despre amorul lor buimac si tras de par ! Isi inchipuie ca impartasesc lucruri. Ca la mijloc sunt ganduri unice si sentimente nemaipomenite ! As ! Cum da unul coltul, celalalt se grabeste sa arunce balastul ! Noroc ca e Sena aproape ! Inghite orice. Hei, frumoaso ! Pot sa-ti spun ce ma doare ? Te-ar interesa ? Nu. Atunci nu pot sa-ti spun. Durerea mea te-ar incomoda. N-ai sti ce sa faci cu ea.

    Apreciază

  2. Schita pentru o vara

    O bucata de Sena si o buza lunga de beton asezonata cu oameni. Intr-un colt altcineva a asezat o salupa insa i-a calculat viteza gresit , caci a iesit aproape din cadru, ca un punct exterior de fuga. In perechi, ca doua capace de scoica, oamenii varsa dintr-unul intr-altul nimicuri si rad, isi fac semne si mesteca guma. Se aude destul de greu ce vorbesc, pentru ca salupa, a carei viteza a fost calculata gresit, acopera si niveleaza totul cu zgomotul ei ca o unda seismica. Ei si ce?! Ea oricum mananca semite si tace…

    Apreciază

  3. Salut Caline.
    Desi aveam deja ideea pentru pa-ul pentru etapa trecuta, din diverse motive am ratat (cu mult) deadline-ul. O sa-l public aici din motive de continuitate a PAvestii de care iti spuneam apoi voi publica mai jos si PA-ul pentru etapa curenta. Sper ca Inaltul Giudet sa perceapa linia narativa chiar si in lipsa PA-ului cu incendiul.

    (in afara concursului, pentru etapa trecuta:)

    O scânteie de speranță
    Nu mai văzusem niciodată un incendiu în realitate. Pe lună nu există incendii. Iar misiunile noastre de vânătoare aici pe Terra erau mereu curate, precise, cu daune minime pentru planeta care, speram noi, ne va redeveni „casă”. Coboram, omoram cât mai mulți infecți până la epuizarea muniției și apoi plecam.
    Ceea ce vedeam la vreun kilometru în față semăna însă izbitor de mult cu o imagine pe care Igor o folosea ca wallpaper pe omnifonul său. Amintire de la bunicul său, pompier pe Terra înainte de infecție. Eram pe drumul cel bun. Ana improviza.

    (in concurs:)

    Fantomele trecutului
    O cunoscusem pe Ana când eram amândoi adolescenți. Holo-domul proiecta în acea zi o simulare a Parisului. Perechi de îndrăgostiți se adunaseră pe Podul Nou de pe Sena pentru a admira Terra prin campul de forță tremurând al domului. Operatorii desenaseră și o șalupă ce se tot învârtea pe sub pod însa zarva ei fu acoperită în acel moment de vacarmul asurzitor al unui shuttle ce trecea pe deasupra.
    – Într-o zi voi zbura și eu cu unul, aud o voce firavă în spatele meu. Ca să mergi să vânezi infecți, e singura soluție.
    Au trecut de-atunci zece ani.

    Apreciază

    • Înaltul Giudeţ este un for de specialitate din Pahico (leagănul prozei arhiscurte). Voi aduce, la un moment dat, câteva aprecieri ale boierilor din ÎG. Unele sunt foarte dure ;), altele laudative la adresa scrisului de PA-uri în afara Pahico.

      Apreciază

  4. Salutare tuturor!
    Ce noroc pe mine cu spatiile astea mari intre etape! Am avut timp sa ma si intorc din mini-concediu si sa apuc deadline-ul.

    Iata povestea mea: http://www.meetsun.ro/proza/pa-proza-arhiscurta/figurantul/

    Figurantul

    În barca ce taie valurile nu suntem noi doi. Nu mă confunda cu vreunul din personaje căci nu m-aş căra cu sacoşe după mine prin Paris! Aş prefera o rochie uşoară, o pălărie împletită şi o gentuţă pentru cheile unei camere de hotel veche şi mică. Eu nu port geci portocalii, deci nu mie mi-ai dat întâlnire acolo. Nu-ţi şoptesc ceva la ureche şi nici nu ascult muzica ce iese din degetele tale. Nu-mi împărtăşesc secretele. Eu nu aparţin vreunei poveşti şi nu-mi apare numele pe vreun generic. Eu tac.

    Apreciază

    • Vezi că, aşa cum s-a copiat prima oară textul tău în wordul meu, erau cam multe spaţii după liniile de dialog, ceea ce adăuga prea multe semne PA-ului. Le-am redus la normal şi a rezultat buna încadrare 😉

      Apreciază

  5. Bonjour, bonjour, vin si eu cu doua histoires d”amour 🙂 :

    „Consilier matrimonial”

    I-auzi, se caută un consilier matrimonial… Dar eu, ce-oi fi? Experiența mea îndelungată nu mai înseamnă nimic, pentru nimeni? Se știe câte cupluri mi s-au spovedit și câte povești de dragoste s-au țesut sub ochii mei? Câte priviri m-au iscodit cu disperare, câte inimi zdrobite am mângâiat? Câte șoapte de dor și câte lacrimi am dus cu mine, departe?… Uite-i și pe tinerii ăștia doi, care se țin de mână, de-o lună s-au programat, avem întâlnire pe pod, la Trocadero…
    – Iubito, vrei să fii soția mea?

    „Coup de foudre”

    A fost dragoste la prima vedere. L-a zărit de la început și i-a intuit spiritul: înalt, zvelt, plin de idealuri. Privea semeț în depărtare, scrutând viitorul și, în ciuda faptului că se făcuseră multe glume pe seama lui, i se dusese vestea peste mări și țări și câștigase stima tuturor. Și pe a ei, desigur. Îl sorbea din ochi, de câte ori trecea prin apropiere și nu dădea nici o importanță indiferenței lui metalice. Știa că nimeni și nimic nu-i mai poate despărți: erau sortiți să rămână împreună.

    Apreciază

  6. L’amour dans l’air

    Oh, mon Dieu, histoarele astea d’amour! Amoureux din toate țările, uniți-vă! Bonjour în stânga, bonjour în dreapta. Ce se tot înjură ăștia? întreabă cineva. Nu știți limba? Pas de problème, muzica-i limbaj universal. În barcă, homosexuali, pe mal, lesbiene. Cuplurile clasice nu se pun. Ăia cu pungile de plastic, ce nație-s? Da’ ce vorbesc eu, că doar am mers cu fromajul și vinul ruj pe pont des arts. În poză, nu se simte. Musai să fii acolo, să simți l’esprit du temps. Le mal d’amour dans l’air.

    Apreciază

  7. Mirare…

    Văzuse un turn înalt din oţel, la baza căruia aşteptau o mulţime de oameni. A rugat-o pe mama lui să meargă cu el până în vârful turnului.
    ,, – După ce mâncăm o îngheţată…” spuse ea.
    S-au aşezat pe malul Senei; o mulţime de oameni se odihneau acolo. Nu pricepea nimic, vorbeau diferit, o limbă oarecum… rrită. Apa clipocea, lovindu-se de ţărm. S-a luminat la faţă şi-a exclamat:
    – Ah, acum înţeleg! Acela e turnul Babel, de aceea nu mai înţeleg nimic din ceea ce spun toţi cei de aici!
    Dar de ce râde mama?

    Apreciază

  8. Paralela

    Cand nu sunt langa tine doresc sa ajung cat mai grabnic. Cand ajung la tine ma primesti ca pe oricine, fara entuziasm. Ai ochii spalaciti, verzi cenusii. Sunt adanci dar nu exprima mai nimic, asa esti tu, nu lasi sa treaca nimic din tine, afara. Daca ma agat de altceva cand sunt cu tine, o fac de nevoie, altfel simt ca ma scufund. Esti intruchiparea perfecta a nepasarii, te petreci egal printre oameni si lucruri. Malurile tale sunt paralele si tu curgi paralel cu toate cele ce se afla pe maluri.

    Nota: am trimis PA-ul asta saptamana trecuta

    Apreciază

  9. Ar merita sa o facem, macar o data, parca vad cum m-as cazni sa scriu frumos, de mana…

    Apreciază

Trackbacks

Lasă un răspuns la CalinH Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: