Cu foc

Anunţ începerea etapei a treia a concursului de proză arhiscurtă PAfoto’. Fotografia e mai jos, deadline-ul e
a) ori foarte strâmt (marţi, 23.59)
b) ori foarte larg (duminică, 23.59),
fiindcă între cele două termene nu voi putea fi la butoane. Deocamdată, optăm pentru varianta a), iar în funcţie de situaţia de pe teren, ne putem adapta.
UPDATE. Datorită situaţiei de pe teren, trecem la varianta b): deadline, duminică 23.59.
Baftă!

Fotografie primită prin e-mail în urmă cu vreo 6 ani. Nu ştiu de ce am păstrat-o; poate că anume pentru concursul PAfoto' P.S. Click pe foto pentru imagine mărită!

P.S. Urmează să public PA-urile etapei a doua (am mai primit două via e-mail, le voi lua în considerare şi pe acelea, în mod excepţional). Apoi le voi înainta Înaltului Giudeţ. Ţineţi aproape!

Mai jos sunt PA-urile dumneavoastră:

Victoria începe a-casă zamo
Se spune despre pompieri ca aprind mai multe inimi decat sting case. Asta n-ar trebui sa surprinda dat fiind ca sunt implicit antrenati in pole dancing. Si-n ciuda tuturor acestor antrenamente dublate de un bun renume numai militarii fac poze cu mortii, politicienii cu copiii din flori si politistii cu negrese batute. Iata de ce, la petrecerea de graduare a cursului intensiv de pompare sub presiune, cand fotograful le-o zas “cheese”, ei or raspuns in cor “we don’t need no H2O let the mofo burn”.

Lucrul dracului Ion Toma Ionescu
Mă uit contrariat la nebunii ăia de pompieri ce se imortalizează zambitori în faţa trepiedului, cu obiectivul ţintind prima pagină a defunctului Morning Star şi mi-este cu neputinţă să aleg terifiantul, între căştile dispuse simetric în cadru şi flăcările iadului isterizate de o ameninţare posibilă. Se intâmplaseră multe în casa aceea ciudată, bântuită de fantasme, pe lângă care nimeni nu mai dorea să treacă după ce se lăsa întunericul.
Mă nene, nu poate fi decât lucru dracu în casa popii!…

Amintiri de (la) foc Geocer
– Mai ţii minte, băi Vasile, când am făcut noi poza asta? Ehei, ce vremuri! Şi ce mai dogorea focul ăla din spate. Dar noi, îmbrăcaţi regulamentar, cu căştile pe cap, ne făceam că nu-l simţim. Ia uită-te la tine: nici nu ţi se vede bine faţa din cauza căştii. Dar şi eu, ce mândru stăteam la poză. Frumoase amintiri, n-ai ce zice! Tare mi-ar place s-o luăm de la capăt în unitatea aia de pompieri. Apropo, eu nici până azi n-am înţeles de ce ne-au dat ăia afară. Oameni invidioşi, ce să mai discutăm!

Eroi excentrici Carmen Negoiţă
Flăcări uriaşe mistuiau casa, împrăştiind aşchii incandescente. Tom zvâcni în picioare şi alergă într-un suflet în casă. Steve căuta şi el cu febrilitate alţi supravieţuitori. Tom ridică şi îndepărtă o grindă căzută. Ah, aici e o fată! Nu-şi dădu seama câtă încordare adunase în el, până ce umerii săi nu se relaxară de uşurare, atunci când auzi vorbele micuţei: Să nu-i spui lui tati că m-am jucat cu focul.
A doua zi, presa vuia de fapta celor 9 pompieri care s-au fotografiat în faţa casei în flăcări. Nicio vorbă însă despre salvarea fetiţei.

Revelație Bogdan Onin
Erau o trupă unită. Jucau în aceleași echipe de baseball sau football și fusese natural ca, pentru brigada de pompieri, să se ofere voluntari tot împreună. Lucrurile merseseră bine până când, un regizor nebun de la Hollywood cumpărase un cartier părăsit, folosindu-l ca decor pentru filmele lui de acțiune. Ei fuseseră angajați doar ca să țină focul sub control. Asta i-a făcut să-și descopere vocația. La primul incendiu adevărat, au salvat doar oamenii și apoi au privit fascinați jocul flăcărilor.

Focul la ei Sictireli
– Gogule, ce facem, frate? Stingem pojarul sau ne vedem de treaba?
– Bai, Fane, tu stii a cui este vila asta in flacari din spatele nostru?
– A cui este, ma?
– A ministrului Traian Igas.
– Sa nu-mi spui ca e a lu ala de vrea sa dea afara 2000 de pompieri din sistem?
– Ba, tocami de el e vorba, frate.
– Atunci sa arda sanatoasa. Hai sa facem poza.
– Si in raport precizam ca nu am avut forte suficiente sa biruim focul. N-ai bani, n-ai forte, n-ai tulumbe. Hai ca merge si asa.
– Zambiti, baieti. Branzicaa!

Dorel Back light LePetitPrince
De cate ori era intrebat “ce vrei sa fii cand te faci mare ?”, Dorel raspundea invariabil: pompier.
Tatal lui Dorel era pompier, bunicul fusese tot pompier. Avea Dorel un unchi, frate cu tata-sau, pompier si el. Fiu-sau, varul lui Dorel, mai avea un an si termina scoala de pompieri. Dorel era mandru de pompierii din familia lui si visa la ziua cand va imbraca el insusi uniforma de pompier. Ziua aceea n-a mai venit, insa. Se spune ca Dorel s-a facut fotograf, unul cu un simt al umorului dezvoltat.

În faţa unui poster uriaş A.Dama
În fața unui poster uriaș, fotograful își încurajă „fotomodelele”:
-Hai, zâmbiți! Trebuie să le inspirați oamenilor încredere. Nu vă temeți de flăcări. Hai, stați pe două rânduri, să acoperiți partea de jos a fundalului; să fiți autentici.
În fața panoului publicitar, în care pompierii de la unitatea 1 își făceau reclamă, fetița se uită fix în ochii mamei și îi spuse fără anestezic:
-Nu mă mărit cu un pompier.
-De ce? întrebă mama încurcată.
-Dacă moare în incendiu, cum mă obișnuiesc cu alt bărbat?

De plictiseală MeetTheSun
Teroarea cuprinsese orăşelul de când apăruseră uriaşii gândaci negri. Nu se ştie când şi unde a început totul, dar zvonurile au circulat cu viteză. Paranoia s-a întins astfel, ca focul şi toată lumea s-a mobilizat la căutarea gândacilor. Un bâzâit înfiorător venind dintr-o casă părăsită i-a convins că acela e cuibul şi au hotărât să-i dea foc. Pompierii au supravegheat mândri ca nişte eroi extincţia uriaşelor insecte, pe care repet, nu le-a văzut nimeni, dar oraşul a fost salvat. De plictiseală.

Eroul starsgates
,,O cunoscuse de pe internet…”. Schimb de mess şi uite aşa a aflat de la ea că vrea să se mărite cu un…erou. Dacă nu poliţist, măcar pompier să fie. Îi plăcea fata, dar el era un biet funcţionar de bancă, destul de bine plătit dar nu era un… erou. Aşa că a rugat câţiva prieteni să se pozeze îmbrăcaţi în haine de pompier. A suprapus o casă în flăcări cu poza lor.
I-a trimis poza, au stabilit o întâlnire. Se vor întâlni! Doar că ea mai avea ceva de făcut.Vroia să-şi ia un credit de la bancă.

Să-mi fii tu eroină… Cristian Dima
Aş vrea să-mi fii tu eroină şi să-mi stingi flacăra de-amor din sufletul ce urlă de dorul tău. E flacăra nebună ce a mistuit din temelii casa-mi de principii înglodate într-un pragmatism senil pănă nu de mult. Ba nu! Mai bine să arunci vreascuri de iubire pură din sufletul-ţi salvator. Mai bine aţâţă-mi dorurile arzânde şi așează-mi-te alăturea să ne privim vâlvătăile din priviri şi să ne-încălzim pe covorul din petalele sângerii. Lasă focul să ne cuprindă şi să ne topească îmbrățișați pe veci…

“Hobby” LeeDee P.
– Arde, băieți! striga nea’ Vasile în receptor. Mi se-aprinde casa!
Băieții s-au echipat repede și au fost la nea’ Vasile, în curte, cât ai zice pește. Șeful lor, fotograf amator, având o impresionantă colecție de instantanee de la locul incendiilor, i-a așezat în formație, cu un neîntrecut simț artistic. L-a băgat în cadru și pe nea’ Vasile, care s-a străduit să zâmbească, că doar pentru el veniseră. După imortalizarea momentului, ordonă:
– Gata, băieți, trecem la treabă, c-a ars toată bătătura!

Tensiune sexuală Călin
Era o vreme în care domnul inginer tânjea. Aşa a cunoscut-o pe experta PR. Lucrau împreună la un proiect. O relaţie de serviciu transformată curând, ca urmare a unei atracţii fizice de neoprit (amândoi erau tineri), într-una incendiară. Erau de pomină. Totul a culminat cu acea întâmplare despre care se mai vorbeşte şi azi, când, aflaţi în toiul unei partide de sex cu scântei, s-au trezit că arde casa în jurul lor. Ciudat: asta l-a relaxat (în fine!). Dar incendiul l-a obligat să se mute la bloc.

Sunã alarma! number999
Sună alarma! Mașina gonește pe străzi. La fața locului fotograful rostește:
– Haideți băieți, zâmbiți ca și cum ar fi ultima voastră zi!
Bărbații zâmbesc, întradevăr, câteva clipe, ca și cum ar fi ultima lor zi, apoi se aruncă în foc, luptând contra cronometru, pentru a salva persoanele rămase înăuntru. Un gest extravagant, ar spune unii, dar la sfârșitul zilei, când poza se agață în perete laolaltă cu celelalte, iar cei rămași o privesc cu nostalgie, el devine un simbol al speranței și curajului.

Pe fugă eftimie
A schimbat doua taxiuri, a suduit traficul şi câţiva miniştri ai transporturilor, şi-a blestemat zilele că a trebuit să se întoarcă pentru că uitase să-şi schimbe bateriile la aparat. Instinctul de reporter, toate cursurile şi teoriile şi-au spus cuvântul. “Mai întâi faci poza, apoi pui întrebările”, suna regula. A fotografiat rapid, a verificat, poza era buna, şi-a scos reportofonul şi o ţigară din pachet apoi a pus şi întrebarea:
– Nu vă supăraţi, ce faceţi aici?
– Reorganizare pe euro-regiuni.

Pompierii focsaneni, blocati in actiune de un firewall dragoselu
Pretul motorinei face ravagii. Anuntati ca in satul Palalaia arde casa primarului, pompierii din Focsani s-au deplasat de urgenta acolo cu ajutorul unui maxi-taxi, masina lor de interventie nemaifiind alimentata cu combustibil de ceva vreme. La fata locului, lipsiti de materialul necesar interventiei care fusese sechestrat de soferul maxi-taxi-ului pana la plata cursei, pompierilor le-a mai ramas doar sa se fotografieze cu imobilul avariat (poza necesara ca motivare a absentei lor din unitate).

Verdict CNSAS: Irinel Columbeanu a fost colaborator al Pompierilor dragoselu
La baza deciziei CNSAS sta o poza pe care miliardarul a trimis-o in ’88 iubitei sale de atunci, mama Anei Lesko. Iata ce scrie pe dosul acestei poze document:
“Misiune de supraveghere a focului la casa Doinei Cornea.
Focul din inima mea e mai mare.
Sus: sgt la furtun Paul Paturaru, sdt turnator Emil Foc, sdt G. Vranceanu-Fire, preot militar Teodosie Ardelar
Jos: sgt actionar Florian Water, sgt catarare T. Balconschi, sgt reformat Daniel Fumeriu, sofer Iri Tulumbeanu, col. Ardean Nastase”.

după deadline

O scânteie de speranță Victor
Nu mai văzusem niciodată un incendiu în realitate. Pe lună nu există incendii. Iar misiunile noastre de vânătoare aici pe Terra erau mereu curate, precise, cu daune minime pentru planeta care, speram noi, ne va redeveni “casă”. Coboram, omoram cât mai mulți infecți până la epuizarea muniției și apoi plecam.
Ceea ce vedeam la vreun kilometru în față semăna însă izbitor de mult cu o imagine pe care Igor o folosea ca wallpaper pe omnifonul său. Amintire de la bunicul său, pompier pe Terra înainte de infecție. Eram pe drumul cel bun. Ana improviza.
fix 500
Victoria începe a-casă (zamo)
Lucrul dracului (Ion Toma Ionescu)
Amintiri de (la) foc (Geocer)
Revelaţie (Bogdan Onin)
Dorel (LePetitPrince)
Tensiune sexuală (Călin)
De plictiseala (MeetTheSun)
Să-mi fii tu eroină (Cristian Dima)
„Hobby” (LeeDee P.)
Pe fugã (eftimie)
Pompierii focsaneni, blocati in actiune de un firewall (dragoselu)

Anunțuri

42 Responses to “Cu foc”

  1. Iaca, zic: http://goo.gl/fb/wlbmU
    sper ca in vacanta pleci!

    Apreciază

  2. Si la mine e o provocare. Te provoc sa incerci sa deschizi site-ul. Si sa-mi spui daca si-a mai dat drumul.
    http://pasareacetii.blogspot.com/2011/06/pafoc-lucru-dracului.html#

    Apreciază

  3. Ce mi-ai făcut, Căline?!?
    În caz că nu a realizat nimeni, PA-urile mele din acest concurs se voiau a fi o mini-PAveste. E o provocare pe care mi-am autoimpus-o. Să vedem acum cum naiba o să includ poza asta într-un peisaj românesc post-apocaliptic.
    Că tot vorbeaţi de provocări. 🙂

    Apreciază

  4. Călin, eu te-aș provoca mai pe larg, așa, până duminică… 😆

    Apreciază

  5. Las-o pana duminoca. Garantez ca nu arde nimic pana atunci. Si noi suntem ocupati. Ca altfel de unde bani de haleala daca stam numai pe blog.

    Apreciază

  6. Gata şi joaca cu focul… până data viitoare 😀

    http://carmen76negoita.wordpress.com/2011/06/07/eroi-excentrici-pafoto-etapa-3/

    Apreciază

  7. Revelație

    Erau o trupă unită. Jucau în aceleași echipe de baseball sau football și fusese natural ca, pentru brigada de pompieri, să se ofere voluntari tot împreună. Lucrurile merseseră bine până când, un regizor nebun de la Hollywood cumpărase un cartier părăsit, folosindu-l ca decor pentru filmele lui de acțiune. Ei fuseseră angajați doar ca să țină focul sub control. Asta i-a făcut să-și descopere vocația. La primul incendiu adevărat, au salvat doar oamenii și apoi au privit fascinați jocul flăcărilor.

    Apreciază

  8. Focul la ei
    – Gogule, ce facem, frate? Stingem pojarul sau ne vedem de treaba?
    – Bai, Fane, tu stii a cui este vila asta in flacari din spatele nostru?
    – A cui este, ma?
    – A ministrului Traian Igas.
    – Sa nu-mi spui ca e a lu ala de vrea sa dea afara 2000 de pompieri din sistem?
    – Ba, tocami de el e vorba, frate.
    – Atunci sa arda sanatoasa. Hai sa facem poza.
    – Si in raport precizam ca nu am avut forte suficiente sa biruim focul. N-ai bani, n-ai forte, n-ai tulumbe. Hai ca merge si asa.
    – Zambiti, baieti. Branzicaa!

    Apreciază

  9. Dorel
    De cate ori era intrebat „ce vrei sa fii cand te faci mare ?”, Dorel raspundea invariabil: pompier.
    Tatal lui Dorel era pompier, bunicul fusese tot pompier. Avea Dorel un unchi, frate cu tata-sau, pompier si el. Fiu-sau, varul lui Dorel, mai avea un an si termina scoala de pompieri. Dorel era mandru de pompierii din familia lui si visa la ziua cand va imbraca el insusi uniforma de pompier. Ziua aceea n-a mai venit, insa. Se spune ca Dorel s-a facut fotograf, unul cu un simt al umorului dezvoltat.

    Apreciază

  10. Poza ta imi aminteste de marea ticalosie ce se petrece la noi in aceste zile. 😦

    Apreciază

  11. În fața unui poster uriaș, fotograful își încurajă „fotomodelele”:
    -Hai, zâmbiți! Trebuie să le inspirați oamenilor încredere. Nu vă temeți de flăcări. Hai, stați pe două rânduri, să acoperiți partea de jos a fundalului; să fiți autentici.
    În fața panoului publicitar, în care pompierii de la unitatea 1 își făceau reclamă, fetița se uită fix în ochii mamei și îi spuse fără anestezic:
    -Nu mă mărit cu un pompier.
    -De ce? întrebă mama încurcată.
    -Dacă moare în incendiu, cum mă obișnuiesc cu alt bărbat?

    Apreciază

    • Eu nu înțeleg o chestie. Am numărat în word semnele, în două documente separate, și au ieșit exact 500. Am pus comentariul, am luat iar textul și l-am mutat în word, și îmi arată 503. La fel am pățit la PA-ul cu bărzoiul. Mă gândesc că e vorba de niște spații în plus care apar, dacă există dialog sau alineat.
      Sau poate are cineva altă părere despre cum se întâmplă asta! (?)

      Apreciază

Trackbacks

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: