Ce e lerul? (Leru-i ler)

Întrebărilor celor mai simple li se dau cel mai greu răspunsuri. Asta o ştie orice tată sau orice mamă de copil aflat la vremea de ce?-urilor. Ca om simplu, în căutare de răspunsuri la o întrebare simplă şi aproape servită, am vrut să aflu ce-i ăla ler. De ce îi dă Ştefan Hruscă cu leru-n sus  / leru-n jos. Am încercat să consult surse online, că-i la modă şi, sigur, mai simplu.

(Am început postarea cu un colind al Corului Bărbătesc din Finteușul Mare.)

Revenind la întrebarea: Ce-i cu lerul ăsta?, am mers mai întâi la  Wikipedia, care zice că „Lerul este o denumire specifică (un regionalism) folosit în partea de nord a Transilvaniei însemnând cuptor”. Cam sec şi neconvingător, cel puţin dacă mă raportez la aşteptările pe care le aveam

Trecem mai departe, la dexonline.ro, care se apropie de lerul din întrebarea mea:

LER (‹ alleluia*, aler-l.) 1. Cuvânt de compunere a refrenului* întâlnit în colinde, mai rar în cântece de nuntă (ex. lerunda, ler fetița), ca atare sau în cuvinte derivate, în forme simple sau compuse: l., doamne; lerului; hai l.; leroi; aleroi; lerolui; lerui l.; l. floare dalbă de măr; hai lerul daler, doamne leroi lerumi, doamne; hai lerundai leroi, doamne; hai leruida, lerumi, doamne; ieroi și reliu (Densușianu); leruia lerui; oleroi, doamne; voleronda lerului, doamne; oileronda lerolui, doamne (Pamfile); leroileo; lină milină (melină), leroi milină. 2. Melodia colindului (ex. „leru colindei” sau „o colindă poate avea mai multe leruri” – Densușianu). ♦ Cuv. derivat aleruit desemnează: a) un cântec ceremonial funebru, practicat în trecut într-o zonă limitată din Transilvania; b) un cântec ceremonial de nuntă din Bihor; c) acțiunea colindatului (ex. „se leruie” – Reteganul).

Cele mai interesante răspunsuri le-am găsit pe siteul crestinortodox.ro, care mi-a confirmat că ne aflăm într-o dezbatere aprinsă privind originea acestui cuvânt mic, dar atât de vioi. Pe scurt, ar putea fi vorba de:

  • un vechi cuvânt slav, lel = zeul Cupidon (Miron Costin, M. Gaster si Al. Cihac),
  • cuvânt latin inspirat din numele împăratului Aurelian (Dimitrie Cantemir, Petru Maior, Gh. Sincai, C. Saulescu, At. Marienescu, G. Missail, Gr. Toeilescu si A. D. Xenopol)
  • îl reprezintă pe Lar al saturnaliilor romane (I. G. Sbiera)
  • ler = Jupiter Liber, „Jupiter Daruitorul” (Ar. Densusianu)
  • ler provine din Lar Dominus (B.P. Hadeu)
  • etc. (găsiti un articol interesant scris de pr. Ion Ionescu, care desfiinţează ideea că Regele Lear al lui Shakespeare şi-ar fi vârât coada în lerul nostru cel de toate colindele şi face o demonstraţie lingvistică în favoarea ideii că ler vine de la aleluia).

În fine, alăturat e o abordare mai ştiinţifică; graficul pe care îl vedeţi e concluzia unei discuţii dintre un inginer şi un jurnalist🙂.

Am găsit acest grafic aici, el fiind inspirat dintr-o discutie între un inginer si un jurnalist.

Am găsit acest grafic aici, el fiind inspirat dintr-o discutie între un inginer si un jurnalist.

NOTĂ. Ideea de a scrie acest text mi-a venit într-o dimineată. Ascultasem, în masină, Radio Guerrilla. O fac mai des decât în vremea în care Realitatea FM îmi oferea informatie ca lumea, dimineata, înainte de a ajunge la birou. Dobrovolschi (mai ales), inteligent, spontan si citit are darul să provoace. Se face plăcut fără să forteze. Îti dă senzatia că participi la o discutie care aparent e usoară, dar care trezeste mintea. (Îmi place si plăcerea lui Ciuclaru de a face jocuri de cuvinte si umorul lui, uneori prea subtil poate si pentru el. Glumesc, tipul e OK.) E, în dimineata cu pricina, cei doi (si cu Craioveanu trei) au început să abereze despre ler.

UPDATE.

  • -X- mi-a atras atentia asupra unei povesti cu Ler Împărat si mi-a oferit un link interesant.
  • Am mai găsit explicatii dacologice la Maria Ciornei, care revine si cu un studiu despre Împăratul Ler.
  • LePetitPrince: „Mie imi suna “lerui ler” ca o forma de alint ptr Ler, poate fi in loc de Lerusor, Lerulet, un fel de joc cu cuvantul ceva in genul “Lie-ciocarlie”. In cantecele populare se obisnuieste acest alint…
  • ajnanina: „poate e un fel de moment asemanator celui in care, in prima copilarie se trece de a la L la R, iar copilul se joaca cu ele… iar cei mai sunt fermecati de frumusetea sunetelor care ies din gurita rotunjita :) si e repetat iar si iar ca o incantatie magica ce va tine celelalte cuvinte legate intre ele ca stelele…

UPDATE. Părerea lui Hrușcă

În urmă cu un an, Ştefan Hrușcă, pe care toată lumea îl știe drept cel mai vestit cântăreț de colinde, a exprimat un punct de vedere de neocolit atunci când a fost întrebat ce e lerul.

„Ştiu ca multe capete luminate au incercat sa-l defineasca. In colinde este doar un refren normal, cum este ‘flori de mar’ sau ‘florile dalbe’, deci este, pur si simplu, un cuvant de refren. In muzica populara, de exemplu, la refren ai ‘la-la-la’. Asa si la colind, lerul e, pur si simplu, un cuvant de refren, nimic mai mult” (Ştefan Hrușcă, pentru Libertatea)

 

Părerea omului. În ceea ce mă privește, eu înclin să merg totuși pe varianta că lerul e un alleluia adaptat.

Dar astept părerile voastre, dragii mei prieteni. Sunt convins că ajnaninaAlin FumurescuLeoPaul GaborDanAdelaAncaAndi BobCristian DimaCristian AngelaGabiLePetitPrinceA.DamaStelaSătmăreancaLisandruOana Stoica-MujeaDaurelFlavius Obeadăg1b2i3Geanina LisandruGinaLaura Driha, LeeDee PSerafimVictorAlex MaziluCarmen NegoităCammelyZalmoxysStrumfitafosileCartimTeacăMaria PostuSictireligeocerBogdanAnaMariaDeleanuRoxanaOvidiu Eftimie stiu mai multe ca mine.

51 Responses to “Ce e lerul? (Leru-i ler)”

  1. Aş începe această discuţie prin…

    Nu stiu ce-i ala ler… Adevărul e că, aşa cum şi tu şti,. că doar îmi eşti ardelean, bunica zice să bag cartofii în ler, dar în mod cert nu are ce căuta într-o colindă… Interpretările lui Densuşianu sunt, ca multe altele eronate şi exagerate şi tind să cred că şi împrumutul din latină este eronat. Cred că din acel Aliluia ptorivit şi unei discuţii apologetice este cel mai aproape de adevăr…

    Apreciază

    • Multumesc pentru interventie, Cristian. Mi se pare fascinant să încerci să cauti să întelegi lucrurile simple, de zi cu zi, cuvintele pe care le folosesti sau le auzi, deprinderile samd.

      Apreciază

  2. Habar nu am ce ala ler , de multi ani ma intreb😛 am crezut ca e vina obarsiei mele multiculturale si multinationale, dar cu ssurprindere constat ca nu sunt singurul.
    Asta da, consolare😛

    Apreciază

  3. Până una-alta, grafia (orto) e „lerui”. Așa zice DOOM2.
    Deci titlul ar trebui să fie „Lerui ler”… forme prescurtate, populare pentru „aleluia”.
    Există refrenele acelea: alelu-, alelu-, alelu-u-u-ia…

    Dar ar mai trebui cercetat.🙂

    Apreciază

  4. O altă etimologie este legată de CHARLES Ier le Grand sau CHARLEMAGNE(Roi des Francs : règne 768-800. Empereur d’Occident : règne 800-814).
    Charlemagne a fost încoronat împărat al Occidentului, în anul 800 de Papa Leon al III. Această încoronare a avut loc în ziua de Crăciun. Charlemagne a fost declarat Cezar şi Augustus.”Teologul ortodox român Dumitru Stăniloae (1903-1993), cărturar de vastă cultură, alimentată din cele mai vechi surse româneşti păstrate de biserica noastră ortodoxă, construieşte o puternică argumentaţie în sprijinul poziţiei luate de Mihail al VIII-lea Paleologul care acceptă valorile scrise de Toma din Aquino. Într-adevăr, punctul de vedere al bisericii ortodoxe române diferă radical de poziţiile celorlalte biserici ortodoxe „frăţeşti”, în privinţa importanţei şi valorii insertului francic – „şi Fiul” în Crez, la vremurile când la noi se cânta prima dată „Lerui, Ler” la sărbătoarea bucuriei şi speranţei după solstiţiul de iarnă: naşterea Mântuitorului nostru Iisus Christos, ‚Fiul’, la Vicleimul din Ţara Sfântă. Încoronarea lui Charlemagne (Le Roy) la anul 800 avea loc în ziua de Crăciun. Colindul românesc „Lerui, Ler” este asociat cu aceeaşi zi din an, şi nu cred că această periodicitate calendaristică nu transmite şi o informaţie pozitivă despre identificarea Leroy – Lerui.
    În textul foarte riguros şi dens, strict de dogmatică ortodoxă, părintele Dumitru Stăniloae îndreptăţeşte şi felul în care „Lerui”, adică împăratul Charlemagne, îşi spunea Crezul.”-http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/Universitatea%20din%20Dacia%20de%20TF.htm

    Apreciază

  5. Ia te uita, uitasem, bunica spunea ler la cuptor; ea spunea „leriu”, ce limpede imi amintesc vocea ei!

    Apreciază

  6. „Leru-i ler si flori de mar” Asta e ce mai vrea sa zica? E in limba romana, dar eu nu inteleg nimic din versul asta!

    Apreciază

  7. Pare în română. Hai să zicem că autorul a vrut să spună un aleluia adânc si profund, apoi a întărit ideea ilustrând puritatea ei prin imaginea florilor de măr. E, ce zici?

    Apreciază

  8. Sincera sa fiu, nu am stiut ce vrea sa spuna cu lerui ler.
    Nici nu ma mira asta fiindca sunt atatea regionalisme pe care nu le inteleg.Totusi, stiam de la o colega ca la cuptor i se spune ler prin Ardeal. 🙂
    Multumim pentru colind.

    Apreciază

Trackbacks

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

WordPress.com Logo

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

Comentezi folosind contul tău Twitter. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

Comentezi folosind contul tău Facebook. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

Comentezi folosind contul tău Google+. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

%d blogeri au apreciat asta: