«   |   »

Oarecum singur pe drum

Genul de concediu pe care l-am avut (mai am din el inca vreo 5-6 zile) poate fi personificat de fotografia de mai jos. Mentionez ca am parcurs deja 2000 de kilometri si ma mai asteapta inca aproximativ 1000 pana cand voi ajunge acasa. Totul, pe sosele romanesti, caci altundeva unde poti fotografia mandrete de cal stand imperturbabil in mijlocul soselei?

Fotografie facuta undeva pe drumul dintre Bumbesti Jiu si Novaci (Click pt imagine marita, ca sa-i vedeti ochii)

Bietul animal avea picioarele din fata impiedicate. Dar nu asta l-a determinat sa se nemiste. Mentionez ca nu l-am claxonat. Ne-am privit unul la altul minute bune, apoi cel mai destept a cedat: s-a duscatre marginea drumului, sontac.

Posted on 26/07/2010 at 22:16 in Călătorii, Fotografii   |  Flux RSS |   Răspunde   |   Trackback URL

Etichete: , ,

27 Responses to “Oarecum singur pe drum”

    
  1. ajnanina
    26/07/2010 la 22:27

    of, bietul intelept!
    acu nici nu-mi dau seama la care dintre voi ma refer…

    Apreciază

    Răspunde
  2. Dan
    27/07/2010 la 01:16

    Şosea de munte. Asfalt impecabil, lăţime suficientă a benzii pentru a încăpea, la nevoie, două TIR-uri unul pe lângă celălalt fără să se incomodeze. La un moment dat întâlnesc un triunghi reflectorizant aşezat la loc vizibil. După vreo 500 de metri un poliţist din ale cărui gesturi înţeleg că trebuie să reduc mult viteza. N-avea niciun rost să-l întreb ce se întâmplă, oricum nu înţelegea engleza, spaniola, germana sau italiana. După alţi 500 de metri descopăr şi motivul avertismentelor: o turmă de oi, câteva sute, traversează şoseaua. Şase (6!) însoţitori asigurau securitatea rumegătoarelor participante la trafic, dar şi o viteză a traversării corespunzătoare pentru a se elibera carosabilul cât mai curând. Înainte de a fi reluată circulaţia, doi dintre „ciobani” au măturat rapid bobiţele defecate pe asfalt. Pe sensul celălalt de mers, un alt poliţist îşi încăleca liniştit motocicleta.

    N.B. Acţiunea se desfăşoară în 2009, undeva foarte aproape de Roquefort (Midi-Pyrénées)

    Apreciază

    Răspunde
  3. starsgates
    27/07/2010 la 07:15

    Dacă în cei 2000 de km ai întâlnit doar un singur cal e bine, nu?;)

    Apreciază

    Răspunde
  4. LePetitPrince
    27/07/2010 la 09:13

    nu era cal, era aparatul de testat gropi

    Apreciază

    Răspunde
  6. g1b2i3
    28/07/2010 la 16:58

    Un concediu foarte frumos.e bine ca omul sa mai plece si in concedii sa simta ca traieste, sa intalneasca, sa cunoasca…
    Calul acela e in pericol.Nu o data am auzit de accidente fiindca stapanii cailor nu-si ingrijesc animalele, doar le exploateaza pana la epuizare. 😦

    Apreciază

    Răspunde
  7. Transport Funerar
    29/07/2010 la 12:58

    Singur, dar înspăîmântător. Foarte multe accidente s/au produs din cauza animalelor de pe șosele.

    Apreciază

    Răspunde
  8. Incertitudini
    29/07/2010 la 14:20

    Sigur nu era”Pisicuța” lui Hogaș..
    Cred că ai o tolbă plină de povești , de pe ” drumuri de munte”..

    Apreciază

    Răspunde
  9. Maria Postu
    31/07/2010 la 11:15

    Eu m-as fi intrebat daca nu cumva m-am ratacit cu masina timpului in alt secol si disperat as fi incercat sa revin in prezent, unde…SOC! As fi constatat ca viata bate filmul!

    Apreciază

    Răspunde
  10. daurel
    31/07/2010 la 13:33

    Eu l-as fi despiedecat; cred ca asta voia…; sa emigreze.

    Apreciază

    Răspunde
  11. anamariadeleanu
    01/08/2010 la 16:27

    o ‘dovadă’ că un concediu pe plaiurile și șoselele/drumurile patriei merită a fi făcut

    [fotografie care trebuie nu doar păstrată pe un blog, oricît ar fi acesta de bun… 🙂 ]

    Apreciază

    Răspunde
  12. tibi
    02/08/2010 la 15:35

    ..calul in mijlocul soselei s-a vazut si la altii…ce ma frapeaza insa este lipsa marcajului de pe sosea…sper ca nu toti cei 3300 Km au fost asa 😉

    Apreciază

    Răspunde

Trackbacks

    

Lasă un răspuns către tibi Anulează răspunsul