Asa simte el, muzică

Fotografia am găsit-o în revista Felicia.

Azi dimineată m-am întâlnit la metrou cu Adi Dobre. Mereu povestesc cu plăcere cu el. De astă toamnă, îmi spune, nu s-a mai uitat la Stiri. Un om întelept.

Totusi, în urmă cu câteva zile, s-a nimerit la o terasă unde plasma era fixată pe Pro TV. „Parcă era altă lume. Crime, accidente tragice, parcă toti românii doar asta au în minte, să-si dea în cap”, mi-a zis. Apoi mi-a spus că se bucură că stirile TV au ajuns doar niste tâmpenii fără de care se poate trăi. Si încă bine. Că vede oameni normali la metrou, că vin pe blogul lui (unul cu o scriitură aleasă) zeci de copii de 20 de ani din Ploiesti care gândesc normal. M-a bucurat injectia de normalitate din discutia cu Adi Dobre.

Câteva minute mai târziu am descoperit o altă insulă de normalitate: interviul cu Matei Bucur Mihăescu.
„Asa simt eu: muzică”, a răspuns pustiul la o întrebare a lui Dan.

Ca de obicei, povestea personajului ales de Dan se scrie sub ochii nostri. La interviu poate participa oricine vizitează Ziarul de la ora 5; cu totii sunt chemati să pună întrebări. Vă chem si eu să intrati într-o lume deosebită. O lume asa cum trebuie să fie.

Anunțuri

9 Responses to “Asa simte el, muzică”

  1. Ieri am râs foarte tare citind un comentariu foarte foarte foarte critic, în Dilema. Făcea praf niște reclame românești. Părea strigător la cer de normal și acel articol 🙂

    Apreciază

  2. Da, excelent zic si eu 🙂

    Apreciază

  3. Stie ce stie Adi Dobre!
    De cand fiul meu mi-a zis sa nu mai citesc ziarele,pot sa dorm linistita!
    Acuma…nu am nimic cu EVZ.

    Apreciază

  4. Călin:
    Mulţumesc mult pentru promovarea interviului. Ai intuit imediat motivul pentru care am ales un astfel de „subiect”: şi eu sunt tot mai îngrozit de „calitatea” informaţiilor care ni se servesc prin intermediul mijloacelor de comunicare. Deja nu mai contează ora, aproape toate ştirile seamănă cu cele de la 5! Dacă acest lucru s-ar întâmpla numai în România, aş zice că mai avem vreo şansă minimă de redresare în viitorul apropiat; din păcate este o maladie globală, tot mai greu de stăpânit. Cred că măcar aici, în mediul online, putem încerca sa dregem puţin această greşeală înainte de a ne deveni fatală. Aşa încet, cu câte o astfel de „aspirină”…

    Apreciază

    • Îmi place că pot găsi în fiecare zi mai multe lucruri faine de citit decât mi-ar „ajunge” ziua cu princina să citesc. De cele mai multe ori, doar pe bloguri. Asta e trist, într-un fel, întrucât publicul blogurilor nu se poate compara cu cel al teveurilor sau al ziarelor. Deci e un bine egoist…

      Apreciază

Trackbacks

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: