Ultima ţigară a şarpelui de casă

Primise ultima ţigară şi nu ştia
dacă trebuie să o savureze sau doar încerca
să respire, ca un vulcan pricăjit.

Lăcusta i se aşezase pe solzi, din greşeală.
Ulmii înfipţi în baltă urcau, cu fereală.
Era un joc de culori. Negreşit.

Nu demult, şerpuind, iarba foşnea.
Nu demult vânase o broască în balta ca o balama
între câmpie şi deal.

Nu demult venise băiatul cu julituri la genunchi,
ca un vânător nemişcat, ca un mănunchi
de muşchi încordaţi în asemenea hal

încât părea un lemn neted, un lemn nemişcat.
Apoi, ca un strănut din senin, ca un viscol uscat,
linia a fost întreruptă.

Atunci a plutit peste câmpia abruptă,
a muşcat din bucata de cârpă murdară şi ruptă
(aşa a rămas fără dinţi),

apoi a muşcat, ştirb, robinetul ruginit.
I s-a umflat burta de apă. Apoi, răstignit,
a scuipat broasca. L-a durut (de parcă ar fi avut zimţi).

Apoi a muşcat din ultima ţigară, cu ciudă,
a respirat ştirb ca printr-un tub, parcă vrând să audă.
Dar limba despicată n-a mai pipăit. Nu pe aici.

Acum se aude pielea şarpelui dată cu sare şi uscată.
Acum şuieră, când bate vântul. Acum e pătată.
Acum cade printre lemne. Acum e drum de furnici.

Etichete: , , ,

17 Responses to “Ultima ţigară a şarpelui de casă”

  1. m-am lasat de fumat de putin timp, am citit poezia din dorul tentatiei🙂

    Apreciază

  2. M-am „zbătut” să înţeleg „Ultima ţigară” dar am cedat. Trebuie să reiau…

    Apreciază

  3. @maria1maria: Îţi aduci aminte ultima ţigară? Chiar, oare condamnţilor nefumători ce li se oferă în loc de ultima ţigară?
    P.S. Bun venit pe aici.

    Apreciază

  4. @gabi: Nu ofer nicio cheie😉

    Apreciază

  5. ei bine, exista si varianta in care m-as fi facut ca nu inteleg. Stii cum este, vezi numai ceea vrei sa accepti😉

    Apreciază

  6. @gabi: E ceva inacceptabil?

    Apreciază

  7. Calin,
    astăzi am privit de la geam jucăuşul zbor al păsărilor albe migrate din zona lor de lac. Lumea deschisese ferestrele şi le hrăneau în timp ce ele dansau atât de alb. Un spectacol ce se repetă ochilor încântător.

    Ceva inacceptabil este folosirea „ultim/ ultimă” în timp ce regretele nu au număr exact🙂 fără a nu vrea să citesc şi aprecia poeticele tale gânduri, eu gândeam la o indexare în acelaşi ton, de alb.

    Apreciază

  8. imi plac textele deschise si potrivite mai multor comentarii si situatii, imi aduc aminte ultimile tigari si uneori in amintiri era vara, inca sufar de sevraj

    Apreciază

  9. @ calinhera cred ca li se ofera mancare si fumatorior si nefumatorilor, s-ar parea ca e populara in asemenea situatii,cel putin asa scrie in carti…ms:)

    Apreciază

  10. obisnuiesc sa mai mananc litere

    Apreciază

  11. @gabi: Ultima ţigară e ceva după care nu mai urmează nimic, deci i se poate spune ultima.

    Apreciază

  12. @maria1maria: Şarpele ăla nu mai suferă…

    Apreciază

  13. nu sunt invidioasa pe sarpe

    Apreciază

Trackbacks

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: