Archive for septembrie 25th, 2009

25/09/2009

Final de etapă PApisicească

Ciudat, dar s-a mai încheiat o etapa a Concursului de PA-uri. Una fructuoasă, as mentiona. Aici găsiti PA-urile participante.

Iar mai jos e o listă a celor douăsprezece PA-uri:
Avertisment (Autor?)
Mâta speriata (Autor?)
Oare am facut bine? (Autor ?)
Mita blinda zgirie rau (Autor?)
Cartela (Autor ?)
Horoscop (Autor ?)
Mandela (Autor ?)
Mmm…daaa… (Autor ?)
Joc de rol (Autor ?)
Karina (Autor ?)
miauuuuu (Autor ?)
Mîţa (Autor ?)

Ca să fie 13, mai e un PA, în afara concursului de etapă:
Posesia (Autor ?)

Cei care doresc să voteze, o pot face prin e-mail la ticorosu@yahoo.com, până duminică, ora 10.30, asa cum zice regulamentul, care-i sfânt!

P.S. Văd că n-am apucat să experimentăm pollul wordpress, asa că amânam asta pentru o dată care va fi, cum se spune, comunicată ulterior.

Iar acum,

iată

tema

etapei

următoare

Unde dai si unde crapă

Deadline lung: luni, 27 28 septembrie, ora 19.00.
Baftă!

Reclame
Etichete:
25/09/2009

Garsoniera

Pe vremea când încă era însurat, domnului Lică i se mai întâmpla să vină acasă cherchelit. Nu-l dureau atunci atât insultele nevestei, cât faptul că era expediat din dormitorul conjugal direct pe canapeaua extensibilă din sufragerie.
Într-o zi, i-a căzut în mână o carte în care se vorbea despre tehnica disimulării. Seara, când a intrat în casă si era puţin, dar foarte puţin parfumat, a spus, hotărât: „Gata, renunţăm la două camere, e prea scump, ne mutăm la garsonieră!”.

25/09/2009

Cavalcadă pe pereţi

patrauti_cavalcada

În prim plan, Cavalcada de la biserica Pătrăuţi, purtată de sfinţi, o chestie unică, ne-a zis ghidul nostru de ocazie, mama preotului Herea. FOTO: Călin Hera

– Tati, vreau să pictez, spune fetiţa de aproape cinci ani.
– Bine. Când ajungem acasă, îţi scot acuarelele şi blocul de desen pe prispă.
– Vreau să pictez pe pereţi.
Cu câteva ore înainte, în timp ce tati studia nu ştiu ce cavalcadă a nu ştiu căror sfinţi, fetiţa se oprise la un metru de o tanti care dădea cu pensula, de zeci de ori în acelaşi loc, pe un perete cam scorojit. Fetiţa nu crede că tanti a pictat chiar toţi pereţii ăia. Era cam mică de statură, cum să fi ajuns până la tavan, la Doamne-Doamne? E drept, avea un nume curios, restaurant sau restaurantoare, aşa i-a zis tati.

%d blogeri au apreciat asta: