Archive for septembrie 3rd, 2009

03/09/2009

Bisericile pictate (si fotografiate) din Bucovina

Dacă tot am stat la Poiana de vis, adică în Sucevita, n-aveam cum să nu fac tura câtorva biserici, mai ales că Bucovina respiră religie (cel putin asa am perceput eu.) Pe câteva le mai vizitasem în copilărie, dus de părinti. Se pare că acum mi-a venit mie rândul să-mi car copiii acolo si să le spun să privească picturile ca pe niste benzi desenate (ca să prindă mai bine „povestea”).

b_Sucevita

Sucevita. Am fotografiat-o, aici, de pe un deal pe care am urcat cu entuziasm. Fiu-meu, mai ager, a alergat câteva ture între mine, care am ajuns primul sus, si fete, care au abandonat undeva, la mijlocul pantei. Fiindcă am stat la vreo doi kilometri de mănăstire, e clar că am vizitat lăcasul de mai multe ori. Cum aveam timpi morti (vorba vine), cum ziceam: Hai să dăm o tură! Mănăstirea Sucevita e, cred, preferata mea. În orice caz, îmi pare cea mai „bogată”. P.S. Am si poze mai bune, nu stiu de ce am ales-o tocmai pe asta, o fi robotelul de vină.

b_patrauti

Pătrăuti. A fost, cu sigurantă, biserica născătoare de cele mai puternice impresii pentru copiii mei. Motivul e, aparent, banal: am găsit-o închisă. Nu vă grăbiti cu concluzia, pentru că, la aproximativ 5 minute după ce am început s-o studiem, a apărut o tanti, într-un halat de casă (cărămiziu, cred).

b_mormant putna

Putna. Aici sunt mereu flori. Adevărul e că umbra lui Stefan, ca să-i zic asa, chiar se simte pe acolo, prin zonă.

b_moldovita

Moldovita. Multi spun că ar fi cea mai frumoasă mănăstire din Bucovina. Este, cu adevărat, foarte frumoasă, iar picturile se păstrează bine. Dar bucuria de a fi aici e dată, cel putin în anotimpul în care am vizitat-o acum, de curtea interioară a mănăstirii. Mai am poze 😉

b_humor

Humor. Cum am un simt al umorului foarte bine dezvoltat, cred eu, am vrut să râd. Nu mi-a iesit. Îmi vine să plâng când văd picturi sterse. Adevărul e că, în special sub dominatia austriacă, mănăstirile au fost lăsate vraiste si e chiar o minune că s-a păstrat atât de mult.

b_dragomirna

Dragomirna. A fost una dintre vizitele cele mai asteptate si, poate de aceea, dezamăgirea cea mai mare. Înăuntru tocmai se oficia o nuntă, asa că vizitarea bisericii a fost limitată drastic de acest eveniment. Fericit, of course! Turla era în renovare, îmbrăcată de schele. Măicutele, destul de acre. Ceea ce face toti banii (si nu costă nimic) este privelistea de dincolo de lac.

b_arbore

Arbore. Am ajuns aici când deja copiii se cam plictisiseră de atât turism ecumenic. Prin nu stiu ce întorsătură de situatie, mie tocmai îmi venise cheful. Mai ales că îmi trăsnise prin cap un proiect care-mi pare interesant, dar care mă va obliga să revin, pe îndelete. La Arbore am găsit o tanti cam întepată, care, totusi, ne-a lăsat să vizităm biserica. Este singura biserică din „serie” la care am ajuns, care are un cimitir în curte. Mă rog, celelalte, cu exceptia celei de la Pătrăuti, sunt în curti de mănăstire. Am precizat acest amănunt pentru că vă voi arăta si niste cruci.

Reclame
03/09/2009

Mura-n gura

Autor:?

Sta ca bou-n sura
si asteapta mura-n gura
O tigara tare

primeste tigara
o aprinde-n data
indata o stinge

mura e cam tare
chiar de-i data-n gura
mai bine o tuica…

primeste si tuica
o si da pe gat
si-asteapta iara

inc-o mura-n gura

03/09/2009

Iubirea noastră serpuită

Autor: ?

Parcă aş fi pierdut ceva. Un gând, o idee, un început sau un sfârşit de vers. O rază bezmetică mă arde a neputinţă fiindcă n-am inţeles dacă sau când m-am oprit să-ţi reamintesc. Ne-am călătorit în bucurie şi e-adevărat că sufletul stătea chircit în rouă să se-adune. În cupola aurie, lângă tine. Oare când am permis secundelor să se îmbrace în scoarţa doar pentru că vine toamna şi-un rece trebuie să fie ? E mură-n gură că iubirea noastră şerpuită stă să se adune ca nişte ţevi de nai pentru a bea un vin asprit de toamnă aurie, împreună.

03/09/2009

Grupul culegătorilor de fructe de pădure vă salută!

Autor:?

Plecaseră să culeagă zmeură. Muntele era aşa cum îl lăsaseră ultima oară: liniştit. Soarele se ridicase binişor, cât să strălucească un pic prin boabele de zmeură. Culesul devenise o profesie. Adunau câte unsprezece găleţi, zilnic. Şase le predau la Ocolul silvic, iar cu cinci îşi încercau norocul pe marginea drumului naţional. Deveniseră specialişti în zmeură, deveniseră fani. De aceea, murele nu le plăceau, le culegeau de plăcere, ci de nevoie, de parcă ar fi fost un război nerostit între oastea zmeurii şi armata murelor. Un război în care tot ei luptau, după anotimp..

03/09/2009

Poem pe prund

viaţa însăşi îmi pare o trăsură
acolo stă un călător le fură
tăcerilor rămase-n prundul ud
câte-un cuvânt cu foşnet ca de dud

(fete cu baticuri de tutun
fiecare vers îl dau cu fum)

Etichete: , ,
%d blogeri au apreciat asta: