Servesc patria. Slana sătmăreanului

armata cu anton si doru

Împreună cu doi dintre eroii textului de mai jos (poate singurii). Dănuţ e cel din mijloc. AMRmetrul din mâna mea indică faptul că fotografia a fost făcută spre sfârşitul primăverii. Tresele de caporali TR confirmă informaţia. Despre uniforme aveam, atunci, o părere mai bună. Constat acum că erau tare jerpelite.

Problemă neprevăzuta: „efectele”. Pentru că ai întârziat, n-ai mai găsit bocanci pe măsura ta şi nici uniformă. Pantalonii sunt vechi. Probabil au fost folosiţi la grajduri. Vestonul pute uşor. Boneta are pe margini un brâu negru, lucios. Vestea rea: cineva a dat bocancii cu cremă de ghete pe interior. Vestea rea de tot: din talpă ies nişte cuişoare, înăuntru. La început, e enervant. Apoi, ciudat, durerea începe să devină plăcută.

Mâine veţi pleca la muncă. Patria se apăra nu doar cu arma în mână. Patria se apăra pe ogoare. Până în noiembrie. Îţi place să te joci cu gândul că destinaţia e secret de stat, aşa că le scrii alor tăi că plecaţi, dis-de-dimineaţă, în Insula Mare a Brăilei. Denumirea locului are o rezonanţă aparte. Cu siguranţă, e ceva încărcat de poezie. Vei sta mult timp în aer liber, curat, o încântare!

Primeşti o raniţă prăfuită şi câteva „materiale”. Printre ele, un set de lame de bărbierit Astra. Lenea e cucoană mare şi leneşul mai mult aleargă: încerci să le îndeşi într-o cutie fără a da la o parte capacul. Tăietura e fină şi profundă. Parcă s-ar fi adunat în inelar tot sângele. Dar are gust plăcut. Câteva zile, vei scrie cu mână stânga. Dar cum vei depănuşa?

Doru e singurul ardelean din pluton. În afară de tine. Sătmărean. Harta-n cui. El s-a fofilat. Ratează Insula Brăilei pentru un sejur la infirmerie.

Îţi place să râzi: „Doruţ, am o capră, nu mi-o f…?”. Nu e pricinos. Apare misterios, cu un pachet. „No, hai să mâncăm nişte slană, că moldovenii ăştia n-au nici sânge în ei, numa’ borş. Auzi, cică să le culegem noi cucuruzu’”. „N-ar merge şi-o ceapă roşie, zdrobită în pumn, stinsă cu sare?”, întrebi retoric. Dănuţ, din Roman, se conformează. Lipseşte palinca. Însă numai puţin.

Anunțuri

52 comentarii to “Servesc patria. Slana sătmăreanului”

  1. Citesc cu mare plăcere acest serial, tocmai pentru că – aşa după cum spuneam acum câteva zile – am fîcut armata la marină şi acolo situaţia era cu totul alta… Nu prea am avut motive să mă plâng. Chiar am amintiri frumoase din armată… Bine, nu a fost chiar totul perfect, dar pe lângă ceea ce am auzit de la alţii, pot să afirm că am avut o armată de boier… Începând de la mâncare – norma 3, faţă de norma 0 la trupele de uscat – până la cadrele militare sau uniforme…

    Apreciază

  2. @Cristian Lisandru: Înainte de a afla unde voi merge în armată, toată lumea zicea – numai să nu fie la Lipova sau la Bacău (ca si cum as fi putut alege…). A fost Bacău.

    Apreciază

  3. Mai ţineţi legătura, voi cei din armată?

    Apreciază

  4. Ce placere sadica aveau baietii sa-si povesteasca in pauza dintre cursuri aventurile din armata! … noi ne amuzam copios, mai ales la fazele cu ‘clonele’ de tipul plutonierului Mitran.

    Apreciază

  5. @starsgates: Practic, nu. Ne-am mai ciocnit, o vreme. Dar n-am făcut niciun fel de țntâlnire de 10 sau de 20 de ani.
    PS Chiar voiam s-o rog pe Sătmăreanca să mă ajute să dau de Doruț.

    Apreciază

  6. @-X-: Te rog! Mitran era Locotenent. Mă rog, singurul comandant de pluton doar locotenent. restul erau lt. major. Unul era căpitan. Căpitanul Clain. Ce figură! Trebe să-l povestesc, musai-musai.

    Apreciază

  7. Vazuta din fotografii , armata pare un fel de tabara.
    Altfel…

    Apreciază

  8. mda, intr-o fotografie, armata arata SUPER! :))
    CA o tabara in care „baietii” petrec la un paharel …
    hi hi hi

    mai de aproape, se schimba placa ….

    Apreciază

  9. @Gina, Orianda: Din păcate, n-am putut să fac poze.

    Apreciază

  10. dar toate amintirile ti-au ramas si e tot ce conteaza!

    Apreciază

  11. Mai Caline… You have an obsession… Ca sa nu zic altminteri…

    Apreciază

  12. Caporal Calin, asculta comanda la mine!
    Ai o ora bilet de voie si poti iesi pe poarta unitatii fiindca ne-ai dat episod mai mare de data asta (cred ca ne-ai dat cu lingura mare de frica polonicului!)

    Ce arma erai? cred ca infanterie dupa …efecte.
    imi amintesc ca medicinistii erau la securitate, aseistii la intendenta…politehnistii parca la infanterie…

    Apreciază

  13. Scuze ca l-am ‘degradat’ pe Mitran 🙂

    Apreciază

  14. „pute uşor”…
    Desi scrise in alt stil, amintirile astea din armata seamana grozav cu acelea pe care mi le povesteste tatal meu de cate ori are prilejul. 😀

    Apreciază

  15. @Leo: Probabil că armata la români e numitorul comun.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: