o noapte

stau cu mâinile sub cap şi privesc în tavan
pe stradă trece un tramvai scoate scântei
o săgeată de lumină intră în casă pe geam
ţi se vede piciorul gol peste plapumă hei

e atât de linişte încât aş putea să fumez în gând
să fac rotocoale de aici până la peretele presupus
moleculele nopţii s-ar ciocni cu gândurile mele pe rând
s-ar întoarce apoi la mine ca şi cum nici nu s-ar fi dus

în interiorul liniştii orice mişcare are un cântec foarte sonor
uite aud cum îţi tremură degetele în somn şi pleoapele
pari o pradă timidă aşa cum dormi respirând uşor
de parcă în noapte gândurile s-ar fi limpezit ca apele

o astfel de noapte e un exerciţiu de imaginaţie
ce visezi iubito cum ai vrea oare să te trezeşti
îmi vine să-ntreb şi atunci deschizi ochii şi fără somaţie
te întorci leneş arunci plapuma cu mine te înveleşti

Reclame

15 comentarii to “o noapte”

  1. „în interiorul liniştii orice mişcare are un cântec foarte sonor” – superb !
    In interiorul linistii, orice gand are o poveste miraculoasa care coboara de pe umeri, pana in suflet.

    Apreciază

  2. Da, linistea e un domeniu atat de vast. Cu asa multe lucruri care se asteapta descoperite!

    Apreciază

  3. „…e atât de linişte încât aş putea să fumez în gând
    să fac rotocoale de aici până la peretele presupus” – mi-a plăcut, felicitări, Căline!

    Apreciază

  4. Iti multumesc frumos. Stii la fel de bine ca mine cat de mult conteaza „sa-ti iasă” si sa ti se si spuna asta 😉

    Apreciază

  5. Ca o adulmecare…o dulce pinda , simturi vanand visul iubitei, care, in final ,”fara somatie” raspunde intrebarilor nocturne…
    Mi-a placut mult!:)

    Apreciază

  6. frumos. şi uite aşa ajungi la concluzia că oamenii se împart în cei care nu înţeleg nimic şi cei care scriu poezie…

    Apreciază

  7. multumim 😉

    Apreciază

  8. @Anca: Îmi plac textele care nu se termină numaidecât, care îl iscă pe cititor să continue el. Îti multumesc pentru apreciere si pentru „cheie”.

    @vasilissa: Mă bucură vizita ta aici. Nu stiu cum ar fi dacă aceia care scriu poezie ar întelege prea multe. Eu cred că atunci când ai ajuns să întelegi, nu mai ai de ce să scrii. În ceea ce mă priveste, reafirm sloganul acestui blog: bărbatii pur si simplu nu înteleg nimic 😉

    @writeman: Mă bucur să fiu în situatia în care, la râdnul meu, să spun „multumesc”. M-as bucura să mă mai vizitati.

    Apreciază

  9. Si ce noapte, si ce exercitiu, si ce somn… Un soi de nesomn al miscarii. O liniste muzicala care iti cere sa te « invelesti cu mine ». Frumos !

    Apreciază

  10. rotocoalele tale de liniste! te-as invidia dar si tu pe mine daca ai stii ca odata am inregistrat linistea… undeva intr-o gradina botanica pustie

    Apreciază

  11. Oho, dacă-mi trimiti înregistrarea, o postez aici!

    Apreciază

  12. nu stiu cum sa fac…e pe un cd cu multe si la modul cum am inregistrat nu pot sectiona…dar pot sa-ti povestesc linistea aia.
    Si sper sa o fac nu stiu cand nu stiu unde. Of, blogul meu care nu exista! Nu poti sa ma cazezi? O marsarda, ceva? Dar nu vor fi PA-uri!

    Apreciază

  13. Am o sectiune pentru „musafiri”. Cu plăcere găzduiesc.

    Apreciază

  14. Dincolo de frumusetea clipei e frumusetea sufletului care stie s-o pretuiasca.

    Apreciază

  15. @Meet The Sun: Ai dreptate. Multă.

    Apreciază

Lasă un răspuns la Lepetitprince Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: