1. Primul concurs organizat pe acest blog, Omul transparent, a fost câştigat de Cristian Lisandru. Iată bijuteria lui:
Premiul dorit
Autor: Cristian Lisandru –2009/iunie
Premiul cel Mare
Este ploaia privirilor…
Ea cade peste gândurile aşternute
În amurg,
Atunci când te lupţi cu tăcerile
Şi laşi vorbele să devină
Semne negre pe foaie albă…
Premiul cel Mare
Este bucuria de a şti
Că există comunicare
Într-o lume în care oamenii
Devin enclave
Şi uită să interacţioneze…
Premiul cel Mare
Este satisfacţia interioară
Indusă de certitudinea
Că ideile frământate cu mâinile goale
Nasc mesaj înţeles
Care are gust de pâine coaptă
Pe vatra sufletului…
Propun să întindem
În locul covorului roşu
Un Covor de Gânduri Bune,
Pentru a pluti peste ele
Fără să le agresăm
Fragilitatea…
2. Leo a câştigat concursul de PAverbe. O felicit şi îi mulţumesc pentru entuziasm şi talent. Le mulţumesc tuturor participanţilor. Mai jos, unul dintre LeoPA-urile remarcabile cu care Leo a câştigat etapa “Nu tot ce zboară se mănâncă”:
Souvenir
Nici caiete şi nici haine nu aveam pe-atunci. Iarna, îmi făceam lecţiile la lumânare, în singura cameră încălzită din casă : bucătăria. Mama pregătea tăcută fiertura şi eu îi spuneam : ”Ai să vezi tu !… O să plec în lume şi o să devin cineva !”.
Mama râdea amar şi-mi spunea : ”Esti necopt, viaţa nu e aşa de uşoară, nu tot ce zboară se mănâncă !”.
Azi săruta fotografia de pe noptieră ca pe o icoană – mă înfăţişează pe mine la picioarele Turnului Eiffel – şi nu-şi mai aminteşte de acele vremuri
3. PAfoto a fost un concurs fabulos. L-a câstigat Leo, în fata căreia îmi dau jos pălăria. Iată PA-ul ei din ultima etapă, o încântare:
Marile iubiri se-ntâlnesc din întâmplare
Prozei arhiscurte
Te-ntâlnii umblând prin lume
Nu-ţi spuneam atunci pe nume
M-ai poftit să stau la glume
Şi am stat.
Aşa scurtă şi-ndrăzneaţă
Mi-ai sărit taman în faţă
Şi mi-ai zis : Ia-mă pe viaţă !
Şi te-am luat !
De atunci, la ceas de seară,
Îmi tot sari din călimară…
calinhera
Lisandru a câştigat concursul Omul transparent. Marele premiu trebuia să şi-l aleagă el. Mi-a arătat această poezie, mi-a spus că nu vrea mai mult decât s-o lase, undeva, pe blogul meu. Sunt încântat să-i pot oferi o Pagină sepcială.
De: calinhera pe 19/06/2009
la 07:36
Mulţumesc, Călin, mă onorează aşezarea pe o astfel de pagină, nu trebuia… La cât mai multe postări excelente şi – de ce nu? – cu vânt în pânze către noi concursuri care să ne ţină cu sufletele la gură!
De: Cristian Lisandru pe 19/06/2009
la 08:13
@Lisandru: Îmi face plăcere, realmente. Concursuri… de ce nu? Dar trebuie să vină o idee ca lumea.
De: calinhera pe 28/06/2009
la 23:29
“ideile frământate cu mâinile goale
Nasc mesaj înţeles
Care are gust de pâine coaptă
Pe vatra sufletului…”
frumos zici, Cristian Lisandru!
Premiu la premiu se poate?Ai merita cu prisosinta!
felicitari!
De: Lepetitprince pe 02/07/2009
la 22:52
Am gasit-o azi. Foarte frumos si uman. Poate tot ce-i uman este si frumos…Mi s-a tot spus sa citesc documentele pana la capat!
De: daurel pe 18/07/2009
la 09:03
@daurel: Chiar trebuie citite până la capăt. Mereu.
De: Călin pe 21/07/2009
la 10:53
http://adymacsut.wordpress.com/2009/10/16/inalta-distinctie-pentru-principesa-margareta/
Este o stire care a trecut neobservata dar care merita evidentiata.
De: adymacsut pe 16/10/2009
la 17:14
Calin, onoarea e de partea mea.
Despre PA-ul ales pentru a-mi ilustra participarea la concursul PAverbe as vrea sa specific inca o data ca a fost inspirat dupa o intamplare adevarata, putin imbracata in poleiala literara.
De: Leo pe 27/10/2009
la 10:44
@Leo: E bine să faci si aici precizarea, da. Încă o dată si încă de multe ori, felicitări si multumesc.
De: Călin pe 27/10/2009
la 11:32
ma bucur sa gasesc pe pagina speciala un om deosebit
toata stima pentru ideea de concurs!
De: sssfinxxx pe 29/10/2009
la 11:44
@sssfinxxx: Bine ai venit pe aici.
Să fie! Sper să participi si tu la următoarele.
De: calinhera pe 29/10/2009
la 13:36
nu promit nimic. am citit cateva… dar tot i9mi trebuie o definitie. asta daca poti face un mic efort
De: sssfinxxx pe 29/10/2009
la 14:28
Cea mai scurtă definitie a PA-ului este „text de aproximativ 500 de semne”.
Câteva consideratii teoretice, aici.
De: calinhera pe 29/10/2009
la 14:34
am crezut ca e vorba de mai mult decat un numar de caractere
atunci inseamna ca am nimerit, am scris de despre micul matematician. nu am intrat in detalii pentru ca observasem dimineata forma PA-urilor postate aici
nu am numarat
De: sssfinxxx pe 29/10/2009
la 14:37
@sssfinxxx: Eu zic că e mai mult. Încearcă să citesti „micul ghid”, acolo zic mai multe. Oricum, exercitiul e mama succesului. Sau tatăl.
De: calinhera pe 29/10/2009
la 19:58
nu stiu daca am timp sa exersez. eu am fost doar politicos si am vorbit aceeasi limba
De: sssfinxxx pe 29/10/2009
la 23:08
@sssfinxxx: OK, rămâne să vedem.
PS Faină politeţe.
De: calinhera pe 30/10/2009
la 05:19
si in alta tara daca mergi, vezi intai obiceiurile de-acolo ca sa poti intelege si sa fii inteles. daramite aici aproape?:D
PA-urile sunt interesante dar ai cerut povestire de la clasa si… am zis sa incerc. o sa rasfoiesc si ghidul cat de curand, in caz ca mai apare ocazia
De: sssfinxxx pe 30/10/2009
la 09:25
@sssfinxxx: Bine că ai pomenit de așa-zisul ghid; trebuie să mai aduc ceva contributii la teoria PA-ului.
De: calinhera pe 30/10/2009
la 11:03
my work is complete!
De: sssfinxxx pe 30/10/2009
la 11:29
[...] Pagina de onoare [...]
De: Cum să iei melcul de coarne. PAfoto « Călin Hera. PA-uri şi mirări pe 03/11/2009
la 16:38
http://adymacsut.wordpress.com/2009/11/18/politicieni-si-jurnalisti-balbaiti-la-apel/
M-am saturat de jurnalisti si polticieni balbaiti. Cred ca se rasuceste Cicero in mormant cand ii aude.
De: adymacsut pe 18/11/2009
la 21:52