E bună şi Muma Pădurii

Atunci când hotărâse să-l deschidă în staţia de autobuz de pe strada Muma Pădurii, o făcuse cu strângere de inimă. Era ultima încercare. Mituise pe toată lumea, începând cu jurista de la Amenajări, care-i vorbise, iniţial, despre staţia din faţa primăriei. E bună şi Muma pădurii, şi-a zis în final, neavând încotro. Cum nu mai avea bani să plătească o vânzătoare, s-a pus el însuşi vânzător la chioşc. Aşa a descoperit că-i place să discute cu măturătorii şi cu florăresele care cumpărau cafea sau pufuleţi. N-ar mai pleca.

NOTĂ. Acest PA e mica mea contributie la Leapsa de pe străzile Orasului PA. Am primit provocarea de la silavaracald si trimit mai departe asa:
1. Gabi (oficial)
2. Cristian Lisandru (turist)
3. Alin Fumurescu (străin)

Schweinsteiger driblează caracatiţa

Reproduc mai jos tabletaTV de azi.

Zilele de pauză de la Campionatul Mondial de Fotbal permit accesul în jurnalele de ştiri sportive a tot felul de informaţii neimportante, dar care dau o anumită culoare evenimentului. Ultima este ştirea despre caracatiţa Paul, această Mama Omida a nemţi lor, care a prezis că Germania nu va trece de Spania. O veste grea pentru suporterii “maşinii de ucis a lui Joachim Low”, care încep să crea dă că Schweinsteiger, Lahm, Klose&Co. n-au cum să-i învingă pe Casillas, Xavi şi David Villa, dacă aşa a zis nevertebrata. Din fericire, pe teren vor juca doar jucători cu două picioare, aşa că îi sfătuiesc pe pariori să-şi facă propriile calcule. Caracatiţei nu-i pasă.

Îmi place peştera

Îmi place peştera. Când plouă, nu plouă. Când e frig nu e frig, când e rece nu e rece. Îmi place femeia din peşteră. Miroase bine. N-am vrut s-o mănânc. N-am mâncat-o. O am şi acum. O încalec. Ţine de cald. Şi mai e ceva. Nu pricep ce. Îmi place. E bine.
Îmi place la râu. Am încălecat o femeie la râu. Azi. Mirosea bine. I-am dat o broască. Mi-a dat un peşte. Îmi place să mănânc broască şi peşte. Mai mult peşte. Mănânc peşte în peşteră. Îmi place.